Nume alternative atribuite speciei umane
Homo: primate din familia Hominidae care cuprinde toate speciile ultimului strămoș comun al oamenilor și maimuțelor vii. Genul Homo include oamenii moderni (Homo sapiens), speciile disparute de Homo habilis si Homo erectus si formele disparute de Homo sapiens, numite Neanderthal si Cro-Magnon.
Faţă de clasificarea stiintifica general acceptata a lui Homo sapiens (in latină: omul inţelept sau omul inteligent), au fost create alte nume pentru speciile umane, bazate pe limba latina, pentru a face referire la diferite aspecte ale caracterului uman.
Unele dintre acestea sunt ironice in autoatribuirea insusirilor morale imanente, altele sunt referiri serioase la universaliile umane care pot fi considerate caracteristici definitorii ale speciei. Cele mai multe dintre acestea se refera la abilitatile lingvistice, intelectuale, spirituale, estetice, sociale sau tehnologice considerate a fi unice pentru omenire.
În cartea sa Universaliile umane (1991), americanul Donald Brown, profesor emerit de antropologie, defineste universaliile umane ca incluzând “acele caracteristici ale culturii, societății, limbajului, comportamentului și psihicului pentru care nu există nici o excepție cunoscută.”
Amestecul de autodenumiri serioase si ironice isi are originea la Platon care, pe de o parte, definea omul ca “biped fara pene (golas)” si, pe de alta parte, ca zoon politikon, “animal politic” sau “animal constructor al statului” (termenul lui Aristotel, bazat pe dialogul Omul politic sau Politicianul lui Platon, transcriere a dialogului socratic).
Binomul “Homo sapiens” a fost inventat de Carl Linnaeus (1758). Denumiri pentru alte specii umane au fost introduse incepand din a doua jumatate a secolului al 19-lea (Homo neanderthalensis, 1864, Homo erectus, 1892).
Jared Diamond, in Al treilea cimpanezeu (1991) si Morris Goodman (2003) au argumentat faptul ca Homo nu este suficient de indepartat de Pan pentru a justifica definirea unui gen separat. Bazat pe Principiul Prioritatii, acest lucru ar insemna ca cimpanzeii sa fie reclasificati ca membri ai genului Homo, de ex Homo paniscus, Homo sylvestris, sau Homo arboreus.
O filozofie alternativa sugereaza ca termenul de Homo sapiens este impropriu si ca oamenii ar trebui sa fie reclasificati ca Pan sapiens. In ambele cazuri, o schimbare de nume a genului ar avea implicații asupra taxonomiei speciilor dispărute strans inrudite cu oamenii, inclusiv Australopithecus. Un nume taxonomic dat speciilor ultimilor stramosi comuni ai oamenilor si cimpanzeilor este Pan prior.
Lista denumirilor binomiale
Aceasta lista este o lista dinamica si niciodată nu poate fi in masura sa satisfaca standarde speciale pentru a fi exhaustiva.
Cele mai multe dintre denumiri au fost concepute incepand cu mijlocul secolului 20, imitand modelul binomial Homo sapiens, in scopul de a face anumit punctari filosofice (la modul serios sau ironic), iar altele dateaza din perioada dintre secolele 18 si 19, ca in cazul lui Homo aestheticus vs Homo oeconomicus; Homo loquens este o propunere serioasă a lui Herder, luand specia umana asa cum este definita prin utilizarea limbajului; Homo creator este o denumire medievala, inventata de Nicolaus Cusanus cu referire la om ca Imago Dei.
|
Nume |
Traducere |
Note |
|
Homo absconditus |
Omul abscons, impenetrabil, tainic, ascuns, greu de inteles |
Pappe, 1967. |
| Homo adorans | Omul adorator, omul plin de adoratie, omul care venereaza | Omul ca reprezentant al veneratiei divinitatii, slujitor al lui Dumnezeu sau al zeilor. |
| Homo aestheticus | Omul estet | In bildungsromanul lui Goethe, Anii de ucenicie ai lui Wilhelm Meisters, principalul antagonist al lui Homo oeconomicus, in conflictul intern ce il chinuie pe filosof. Homo aestheticus este “omul aristocrat” in sentimente si emotii.Simtul uman al esteticului, tendinta de a crea si a se bucura de arta; Ellen Dissanayake, 1992, foloseste termenul pentru a sugera faptul ca aparitia artei a fost esentiala pentru formarea speciei umane. |
| Homo amans | Omul iubitor, omul iubitor de oameni, omul afectuos | Omul ca reprezentant al iubirii, capabil de sentimente de iubire; Humberto Maturana, 2008 (biologia iubirii). |
| Homo animalis | Omul animat, omul posesor al unui suflet | Omul ca posesor al unui “animus sive mens” (un suflet sau o minte), Heidegger, 1975. |
| Homo avarus | Omul avar, omul lacom | Folosit pentru barbatul “motivat de lacomie” de catre Barnett, 1977. |
| Homo combinans | Omul care combina | Omul ca singura specie care efectueaza operatii combinatorii nelimitate care stau la baza sintaxei si, eventual, altor capacitati cognitive; Cedric Boeckx, 2009. |
| Homo contaminatus | Omul contaminat | Termen frecvent in Livius, Cicero, Horatiu, si alti scriitori romani pentru a indica o persoana corupta, impura, josnica, patata de vinovatie, poluata. A fost găsit, de asemenea, ca superlativ (contaminatissimus) in Cicero.
Sugerat de Luigi Romeo (1979), alaturi de Homo inquinatus (“omul poluat”) pentru a desemna omul contemporan poluat cu propriile sale progrese tehnologice. |
| Homo creator | Omul creator | Omul ca reprezentant al creativitatii umane.Termen inventat de Nicolaus Cusanus, cu referire la om ca Imago Dei; extins la Homo alter Deus de catre K.-O. Apel, 1955. |
| Homo degeneratus | Omul degenerativ, omul care degeneraza | Omul sau omenirea ca intreg, daca sunt supusi unei evolutii regresive (involutie); Andrej Poleev, 2013. |
| Homo demens | Omul nebun | Omul ca fiind singura fiinta cu iluzii irationale; Edgar Morin, 1975. |
| Homo discens | Omul care invata, se adapteaza | Omul ca reprezentant al capacitatii umane de a invata si de a se adapta; Heinrich Roth, Theodor Wilhelm. |
| Homo domesticus | Omul domestic | Omul conditionat de mediul construit; Oscar Carvajal, 2005; omul ca locuitor urban, dependent de civilizatie si detasat de lumea naturala; Derrick Jensen, 2006. |
| Homo duplex | Omul dublu | Georges Louis-Leclerc, conte de Buffon 1754; Honoré de Balzac, 1846; Joseph Conrad, 1903. Ideea omului dublu sau divizat este dezvoltata de Émile Durkheim (1912) pentru a ilustra interacțiunea dintre animalitatea omului si tendintele sociale. |
| Homo ecologicus | Omul ecologic | Omul ca reprezentant al unei noi constiinte ecologice a omenirii, ca parte a ecologiei moderne de protectie a mediului. |
| Homo economicus (oeconomicus) | Omul econom, omul care face economii, strangator | Omul ca reprezentant raţional şi individualist. (sec. 19). Omul conceput de economiști ca o ființă abstractă, încadrată în societate și dominată de stimulul de a-și satisface nevoile materiale. |
| Homo educandus | Omul studios, omul care se educa, se instruieste | Omul ca reprezentant al nevoii umane de educatie inainte de a atinge maturitatea; Heinrich Roth, 1966. |
| Homo erectus | Omul ridicat in pozitie verticala, omul in pozitie bipeda | |
| Homo excentricus | Omul non-egocentric | Capacitatea omului de a fi obiectiv, de auto-reflecţie. Teoria mintii, Helmuth Plessner, 1928. |
| Homo faber | Omul fauritor (omul faur), inventator de unelte, creator de unelte | Omul capabil sa-si controleze soarta si mediul prin intermediul uneltelor. In opozitie sau juxtapunere cu Deus faber (“Dumnezeu creatorul”).Benjamin Franklin, Karl Marx, Kenneth Oakley, 1949, Max Frisch 1957, Hannah Arendt. |
| Homo ferox | Omul feroce | T. H. White, 1958. |
| Homo generosus | Omul generos | Denumire sugerata de scriitorul care se ocupa cu popularizarea ştiinţei Tor Nørretranders, in cartea sa Omul generos, despre teoria evoluţionistă şi despre sociobiologie. |
| Homo geographicus | Omul ocupand o pozitie, portiune sau punct din spatiul geografic | Robert Sack, Homo Geographicus,1997. |
| Homo grammaticus | Omul gramatical | Folosirea gramaticii, a limbajului de catre om; Frank Palmer, 1971. |
| Homo habilis | Omul indemanatic, omul priceput | |
| Homo humanistus | Omul umanist | Roger Griffin, Homo humanistus. Towards an inventory of transcultural humanism. |
| Homo humanus | Omul uman | Folosit ca termen pentru omenire considerata ca umana in sens cultural, spre deosebire de homo biologicus, omul considerat ca specie biologica (si deci sinonim cu Homo sapiens); distinctia a fost facuta intre acesti termeni de John J. Deely, 1973. |
| Homo imitans | Omul imitator | Capacitatea umana de a invăţa şi a se adapta prin imitatie; Andrew N. Meltzoff, 1988, Jürgen Lethmate, 1992. |
| Homo inermis | Omul neajutorat | Omul lipsit de apărare, neprotejat, lipsit de instinctele animalice; J. F. Blumenbach, 1779, J. G. Herder, 1784 – 1791, Arnold Gehlen, 1940. |
| Homo investigans | Omul investigator, cercetator, curios | Curiozitatea umana şi capacitatea de a invăţa prin deductie; Werner Luck, 1976. |
| Homo laborans | Omul muncitor | Capacitatea umana de a participa la diviziunea muncii, specializare şi expertiză in meserie; Theodor Litt, 1948. |
| Homo loquax | Omul locvace, limbut, vorbaret, palavragiu, trancanitor, flecar, guraliv, volubil, care vorbeste mult | Variatie parodica a lui Homo loquens, utilizata de Henri Bergson, 1943, Tom Wolfe, 2006 si, de asemenea, in A Canticle for Leibowitz, 1960 (Cantica pentru Leibowitz), roman științifico-fantastic, post-apocaliptic, scris de americanul Walter M. Miller, Jr. |
| Homo loquens | Omul elocvent, care vorbeste convingator | Omul ca fiind singurul animal capabil sa foloseasca limbajul articulat; J. G. Herder, 1772, J. F. Blumenbach, 1779. |
| Homo ludens | Omul ludic, omul care se joaca | Friedrich Schiller, 1795; Johan Huizinga, Homo Ludens (1938).Termen sugerat de istoricul olandez, teoretician al culturii si profesor Johan Huizinga, in cartea sa, Homo Ludens.Caracterizarea culturii umane ca avand in esenţă, caracter ludic, de joc. Jocul este o condiţie primordiala si necesară (dar nu si suficienta) in generarea culturii. |
| Homo mendax | Omul mincinos, inselator | Omul inzestrat cu abilitatea de a spune minciuni; Fernando Vallejo, scriitor columbian. |
| Homo metaphysicus | Omul metafizic | Arthur Schopenhauer, 1819: “Cu excepția omului, nicio ființă nu se uimește de propria existență. Omul este un animal metafizic.” |
| Homo necans | Omul ucigas (vanator de animale) | Walter Burkert, 1972.Homo Necans: the Anthropology of Ancient Greek Sacrificial Ritual and Myth, de Walter Burkert, o carte despre religia si mitologia antica greceasca. |
| Homo neophilus si Homo neophobus | Omul iubitor de noutate si Omul temator de noutate | Termeni inventati de personajele din seria de trei nuvele de aventuri, cu caracter satiric, postmodernist si stiintifico-fantastic, The Illuminatus! Trilogy, scrise de Robert Shea si Robert Anton Wilson, 1975, pentru a descrie doua tipuri distincte de fiinte umane: una care cauta si imbratiseaza idei și situatii noi (neophilus), și o alta, care se agata de obișnuinta si se teme de nou (neophobus). |
| Homo nodus | Omul nodal | Omul ca un nod pe deplin funcțional pe Internet, comunicand cu alte noduri. |
| Homo patiens | Omul rabdator, omul care sufera | Capacitatea umana de a suferi; Victor Frankl, 1988. |
| Homo pictor | Omul ilustrator, omul artist | Simtul uman al esteticului, tendinta de a crea si a se bucura de arta; Ellen Dissanayake, 1992; Hans Jonas, 1961. |
| Homo poetica | Omul poetic, creator de semnificatie, de inteles, de sens al cuvantului | Ceea ce separa omul de celelalte animale este cautarea lui neobosita de inteles şi semnificaţie; Ernest Becker, in The Structure of Evil: An Essay on the Unification of the Science of Man, 1968. |
| Homo politicus | Omul politic, omul social | Zóon politikón, omul, animal social, dupa Aristotel. |
| Homo reciprocans | Omul reciproc sau reciproc uman | In conceptia unor teorii economice, omul ca un actor cooperant care este motivat prin imbunatatirea mediului si a bunastarii sale. Acest concept este in opozitie cu ideea de homo economicus, care afirma teoria contrara, si anume ca fiintele umane sunt motivate exclusiv de interesul propriu; Samuel Bowles și Herbert Gintis, 1997. |
| Homo religiosus | Omul religios | Alister Hardy |
| Homo ridens | Omul care rade | G. B. Milner, 1969. |
| Homo sanguinis | Omul sangeros | Un comentariu cu privire la relaţiile umane externe, precum şi la capacitatea crescanda a omului de a purta razboaie, facut de anatomistul W. M. Cobb in Journal of the National Medical Association in 1969 şi 1975. |
| Homo sapiens | Omul intelept, inteligent | |
| Homo sentimentalis | Omul sentimental | Omul este născut intr-o civilizaţie a sentimentului, care a ridicat sentimentele la o categorie valorica; capacitatea omului de a empatiza, dar si de a idealiza emoţiile, facandu-le sa serveasca ideilor. Milan Kundera in Immortality (Nemurire), 1990; Eugene Halton in Bereft of Reason: On the Decline of Social Thought and Prospects for Its Renewal, 1995. |
| Homo sociologicus | Omul sociologic | Termen parodic; omul predispus catre sociologie, cu inclinatii catre analize sociologice; Ralf Dahrendorf. |
| Homo socius | Omul social | Omul ca o fiinţă socială; caracteristica inerenta oamenilor atata timp cat acestia nu traiesc complet izolati; Peter Berger & Thomas Luckmann in The Social Construction of Reality, 1966. |
| Homo technologicus | Omul tehnologic | Yves Gingras, 2005, similar cu homo faber, în sensul ca omul creeaza tehnologiia ca o antiteza a naturii;Potrivit istoricului in domeniul ştiinţei Yves Gingras, lumea in care trăim este un produs al raţiunii umane, combinatia dintre tehnica şi ratiune care dă naştere tehnologiei. Homo sapiens fiind Homo faber, tot ceea ce il inconjoara nu poate fi decat artificial, adica este creat de mana omului, artizanal. In acest sens strict, animalul uman este in mod necesar contra naturii, anti-natura, produsul cel mai paradoxal al Naturii, devenind, per ansamblu, un Homo technologicus. |
| Homo universalis | Omul universal, omul polimat | Omul care are multe și variate cunoștințe |
| Homo viator | Omul peregrin, pelerin, calator | Omul care cutreiera lumea, spre a-l gasi in drumul sau pe Dumnezeu; Gabriel Marcel, 1945. |
| Homo zappiens | Omul digital | Noua generație care s-a născut foloseste tehnologiile digitale, Wim Veen & Ben Vrakking în Homo Zappiens, Growing up in a Digital Age (2007). |
| Animal laborans | Animal muncitor | Hannah Arendt, The Human Condition |
| Animal rationabile | Animal rational, capabil sa rationeze | Aristotel, Carl von Linné, 1760, Immanuel Kant, 1798.homo reciprocans |
| Animal symbolicum | Animal simbolizator, creator de simboluri | Omul ca utilizator de simboluri; omenirea nu poate fi cunoscuta in mod direct, dar trebuie să fie cunoscuta prin analiza universului simbolic pe care omul l-a creat in decursul istoriei; Ernst Cassirer, 1944. |
| Pan narrans | Maimuta povestitoare, care povesteste | Omul, nu numai ca o specie inteligentă, dar şi singura care spune poveşti;The Science of Discworld II: The Globe de Terry Pratchett, Ian Stewart si Jack Cohen. |
| Pan sapiens sau Homo troglodytes |
Omul maimuţă sau Omul troglodit |
Omul ca membru al genului Pan. |
© CCC