Alexandru Paleologu

---

Alexandru Paleologu, 14 mar. 1919 – 1 sept. 2005, eseist român. A trăit 86 de ani.

A absolvit Dreptul la Bucureşti. A fost ataşat de legaţie pe lângă Ministerul Afacerilor Externe înainte de al Doilea Război Mondial. Domiciliu forţat şi închisoare (1959–1964). Discipol al lui Constantin Noica.

Cercetător la Institutul de Istoria Artei, redactor la Editura Cartea Românească a Uniunii Scriitorilor. Senator al Partidului Alianţei Civice şi Partidului Naţional Liberal în Parlamentul României (după 1989). Ambasador al României la Paris. Membru fondator al Societăţii Academice Române.

Opere principale:

Spiritul şi litera, 1970, debut, Premiul Uniunii Scriitorilor; Bunul simţ ca paradox, 1972; Simţul practic, 1974; Treptele lumii sau Calea către sine a lui Mihail Sadoveanu, Premiul Uniunii Scriitorilor, 1978; Ipoteze de lucru, 1980; Souvenirs merveilleux d’un ambassadeur des Golans (Amintiri minunate ale unui ambasador al Golanilor), 1990, Paris; Despre lucrurile cu adevărat importante, 1997; Interlocuţiuni, 1998.