August Strindberg

August Strindberg, Johan August Strindberg, 22 ian. 1849 – 14 mai 1912, dramaturg, romancier, eseist, poet, jurnalist și pictor suedez. Este unul dintre cei mai importanți scriitori suedezi și unul dintre părinții teatrului modern. Operele sale se încadrează în doua  mari curente literare, naturalism și expresionism. A trait 63 de ani.

Scriitor prolific, deseori inspirandu-se direct din experiența sa personală, cariera lui Strindberg a parcurs patru decenii, timp în care a scris peste șaizeci de piese de teatru și peste treizeci de lucrări de ficțiune, autobiografie, istorie, analiză culturală și politică.

Un experimentator îndrăzneț și iconoclast pe tot parcursul vietii sale, a explorat o gamă largă de metode și efecte dramatice, de la tragedia naturalistă, la monodrama (piesă de teatru cu un singur personaj) și piese istorice, până la anticiparea tehnicilor dramatice expresioniste și suprarealiste. Încă de la început, Strindberg a dezvoltat forme inovatoare de acțiune dramatică, de limbă și de compoziție vizuală.

Primele sale piese au fost scrise în stilul naturalist, iar lucrările sale din această perioadă sunt adesea comparate cu cele ale dramaturgului norvegian Henrik Ibsen.

Opere principale:

  • drama istorica: Master Olof, 1872, considerata prima drama suedeza moderna;
  • romane: Salonul rosu, 1879, in care satirizeaza lumea artistica din Stockholm, l-a facut cunoscut ca scriitor, fiind considerat primul roman suedez modern; Oamenii lui Hemsö, 1887; Tschandala, 1888; La marginea mării vaste, 1890;
  • nuvele: Destine si chipuri, 1888; Legende, 1898; Tapul ispasitor, 1907;
  • eseuri: Despre inferioritatea femeii, 1895;
  • teatru: Tatal, 1887, Domnisoara Julie, 1888, Creditorii, 1890; Calea Damascului, 1898; Gustav Vasa, 1899; Erik XIV, 1899; Pelicanul, 1907;
  • drame simbolice: Dansul mortii, 1901, Un joc de vis, 1902, Sonata Stafiei, 1907;
  • altele: Catehismul mic pentru uzul clasei inferioare, 1886; Fiu de slujnica, 1886; Pledoaria unui nebun, 1887; Paria, 1889; Inferno, 1897; Axel Borg, 1898, Folkungar Saga, 1899; Paste, 1900-1901; Carl XII, 1901; Regina Kristina, 1902; Gustav III, 1902; Olandezul, 1902; Discursul națiunii suedeze,1910.
Share |

Leave a Reply

Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.