Trecem adeseori de la iubire la ambiție, dar nu ne întoarcem de la ambiție la iubire.
Ambitie: un balon de sapun care ar dori sa fie un pic mai mare atunci cand se va sparge.
© CCC
Oricat ar inainta unii, datorita virtutii, spre moderatie si intelepciune, cel dintai prilej de ambitie îi duce cu cei mai avizi, mai violenti in dorintele lor si mai ambitiosi: cum sa ramai nemiscat, cand totul merge, cand totul se agita si sa nu alergi unde alearga ceilalti?
Ambitia salasluieste in toate sufletele, ea le conduce pe cele marunte, dar este condusa de cele mari.
Chiar si in sufletele cele mai mari si in spiritele cele mai stralucite se iveste adesea dorinta de onoruri, demnitati, putere si glorie.
Nimic mai inviorator decat sa vezi pe cineva insufletit de o ambitie justificata, indiferent de faptul ca e in embrion. Ii da acelui om culoare, putere, frumusete… Fericiti aceia care cresc in straduinta, caci ei incearca si spera.
Evita ambitia./…/Cum poate omul […] sa spere in reusita prin ambitie?
(Henric al VIII-lea)