Numerus clausus.
Număr închis (număr limitat, fix, prestabilit, care nu mai poate fi schimbat)
Expresia “numerus clausus” provine din latină și înseamnă literal „număr închis”. Caracterizează limitarea, hotărâtă de o autoritate publică sau profesională, a numărului de persoane admise să concureze, să exercite o funcție sau o meserie, să primească un grad etc. Această limitare, exprimată prin stabilirea unei efectiv limitat, ar trebui să permită desfășurarea resurselor necesare și suficiente pentru a satisface nevoile de personal.
Un “numerus clausus”, aplicat de o autoritate oficială, este numărul de persoane cărora le este alocat un lucru (autorizare de exercitare a unei funcții, admitere la un test sau concurs) într-un sistem în care acest număr este limitat la o valoare fixă, indiferent de numărul de pretendenți.
Numerus clausus este una dintre multele metode folosite pentru a limita numărul de studenți care pot studia la o universitate sau numărul de studenți care vor fi admiși în urma unui concurs. În multe cazuri, scopul numerus clausus este pur și simplu de a limita numărul de studenți la maximum fezabil în unele domenii de studii deosebit de căutate.
În termeni istorici însă, în unele țări, politicile numerus clausus erau cote religioase sau rasiale, atât ca intenție, cât și ca funcție. Astfel, măsura poate avea conotații rasiale sau de ordin religios, numerus clausus fiind numărul maximal sau procentul maximal de persoane (aparținând unei anumite rase sau etnii) care pot fi admiși într-o instituție academică.
Limitare discriminatorie a numărului de persoane care urmează a fi admise pentru anumite funcții, a numărului de candidați care vor promova un examen, fixată, în principiu, în funcție de necesarul de completat.
© CCC
Nulli concedo.
Nu fac concesii nimănui.
Deviza umanistului, filosofului și teologului olandez Desiderius Erasmus sau Erasmus din Rotterdam.