Pastrati in inima voastra un colt de verdeata si tinerete, un colt unde n-ati recoltat nimic, unde puteti intotdeauna sa semanati o planta noua, oarecare… A ramane tanar mult timp, a ramane copil chiar, prin spontaneitatea si dragostea inimii; a pastra – nu in manifestarile tale exterioare, ci in adancul fiintei tale chiar – ceva usor, vesel, inaripat, acesta e cel mai bun mijloc de a stapani peste viata ta, caci ce forta mai mare este decat tineretea?
E timpul sa-i facem sclavi pe acesti dumnezei pe care incepusem a-i adora; e timpul de a pune in locul domniei lui Dumnezeu domnia, oamenilor.
A ne simti slabiciunea, a lua cunostinta de determinarile de tot felul care ne limiteaza viata, apoi a dori sa ne marim puterea asupra noastra insine si asupra lucrurilor, a ne largi sfera de actiune, a recuceri o independenta relativa in fata necesitatilor de tot felul care ne invaluie, acesta este mersul spiritului uman, in fata universului.
Fiinta superioara este aceea care intreprinde si risca mai mult, fie prin gandirea sa, fie prin actele sale.
In negarea egoismului, negatie compatibila cu viata insasi, trebuie sa caute atat estetica cat si morala, ceea ce nu va pieri.