Cei 7 cetateni de onoare ai Statelor Unite ale Americii
O persoană cu merite excepţionale, in general un strain care nu a mai avut anterior cetăţenia Statelor Unite, poate fi declarat Cetăţean de Onoare al Statelor Unite printr-o Lege a Congresului American, sau printr-o proclamaţie emisa de către preşedintele Statelor Unite, în conformitate cu autorizaţia acordată acestuia de către Congres. Astfel la cererea Congresului, presedintele Statelor Unite poate conferi titlul de Cetăţean de Onoare al Statelor Unite ale Americii unei personalitati care nu a mai fost anterior cetăţean al acestei ţări.
Acesta este un privilegiu exceptional, care a fost acordat doar de şapte ori pana in prezent. Şapte persoane au fost astfel onorate, Winston Churchill şi Maica Tereza, in timpul vietii lor, iar cinci titluri au fost decernate postum.
Prima personalitate care a fost onorata cu titlul de Cetăţean de Onoare al Statelor Unite a fost Winston Churchill. Cetatenia de onoare i-a fost acordata prin Legea Publica 88-6 (1963).
Documentul de identificare a lui Winston Churchill drept Cetăţean de Onoare al Statelor Unite, i-a fost oferit in dar de presedintele John F. Kennedy. Deşi similar în aparenţă, acesta nu poate funcţiona drept paşaport.
Beneficiarii titlului:
1963: Sir Winston Churchill (1874-1965), fost prim-ministru britanic; prin Legea promulgata pe 9 aprilie 1963, antum.
1981: Raoul Wallenberg (1912 – cca. 1947), diplomat suedez, care a ajutat la salvarea de la exterminare de către nazişti, în timpul Holocaustului din cel de-al Doilea Război Mondial, a sute de mii de evrei unguri; prin Legea promulgata pe 5 octombrie 1981, postum.
1984: William Penn (1644-1718), antreprenor imobiliar englez, fondatorul si “proprietarul absolut” al provinciei Pennsylvania, colonia britanica din America de Nord si viitorul Commonwealth al Pennsylvaniei; prin Legea promulgata pe 19 octombrie 1984, postum.
1984: Hannah Callowhill Penn (1671-1727), a doua soţie a lui William Penn, administrator al provinciei Pennsylvania; prin Legea promulgata pe 19 octombrie 1984, postum.
1996: Maica Tereza din Calcutta (1910-1997), călugăriţă catolica de etnie albaneză si cetatean indian, fondatoarea ordinului religios “Misionarele Caritatii” din Calcutta, India, si binefăcătoarea persoanelor din cartierele sarace ale Calcuttei; prin Legea promulgata pe 1 octombrie 1996, antum.
2002: La Fayette, Marie Joseph Paul Yves Roche Gilbert du Motier, Marchizul de La Fayette sau Generalul Lafayette (1757-1834) – numele Lafayette s-a format dintr-un singur cuvant, in loc de doua, dupa Revolutia Franceza – ofiter francez din timpul Războiului de Independenţă al Statelor Unite; prin Legea promulgata pe 6 august 2002, postum.
2009: Casimir Pulaski (1745-1779), erou polonez al Războiului de Independenţă al Statelor Unite. A luptat de partea coloniştilor americani, împotriva britanicilor, în timpul Revoluţiei Americane. Membru al nobilimii Commonwealth-ului polono-lituanian si politician, acesta a fost numit “Tatăl Cavaleriei Americane”; prin legea promulgata pe 6 noiembrie 2009, postum.
Pentru Lafayette şi Maica Tereza, cetatenia de onoare a fost acordata direct de o Lege a Congresului. In celelalte cazuri, o Lege a Congresului a fost adoptata autorizand preşedintele pentru acordarea cetăţeniei de onoare.
Aspecte juridice
Lafayette nu a primit cetăţenia de onoare a Statelor Unite până în 2002, dar a devenit cetăţean naturalizat înca din timpul vieţii sale. Pe 28 decembrie 1784, Adunarea Generală din Maryland a adoptat o rezoluţie care atesta că Lafayette şi moştenitorii săi de sex masculin “vor fi pentru totdeauna …cetăţeni naturalizati” ai statului american.
In 1803 şi 1804, preşedintele Jefferson s-a oferit să-l numeasca guvernator al Louisianei, şi în 1932, descendentul lui Lafayette, René de Chambrun, a obtinut cetăţenia americană în baza rezoluţiei din Maryland.
Cetăţenia de onoare nu trebuie să fie confundată cu cetăţenia sau reşedinţa permanentă acordata printr-un proiect de lege privat. Aceasta procedura permite, în cazuri excepţionale, Congresului şi preşedintelui sa acorde cetăţenia “obisnuita”, a Statelor Unite ale Americii prin decret, în cazuri individuale (private bill).
Proiectele de lege private sunt, în rarele ocazii, utilizate pentru a oferi ajutor persoanelor fizice, de multe ori în cazurile de imigrare, şi sunt, de asemenea, trecute prin Congres si semnate, in ordine juridica, de preşedinte. Un astfel de proiect de lege, acordand tanarului cubanez, Elian Gonzalez, cetăţenia americană, a fost sugerat in 1999, dar nu a fost legiferat niciodata.
***
Data şi circumstanţele morţii lui Raoul Wallenberg sunt controversate.Versiunea oficială, oferită de către autorităţile sovietice, menţioneaza decesul în captivitate în 1947.
Private bill sau proiect de lege privat este o propunere pentru o lege care să se aplice unui anumit individ sau unui grup de persoane fizice sau juridice. Dacă este adoptat, acest proiect de lege privat devine o Lege privata (a Parlamentului).