Citate despre Cunoastere de sine

Noaptea e patria tuturor semintelor.

Ca numesti pe cineva patimas nu depinde de marimea, intensitatea, puterea patimii sale, ci de rolul ce-l are patima sa in echilibrul fortelor sale sufletesti. Imi pot inchipui foarte bine un om slab, coplesit de cea mai spalacita patima, de alta parte un om cu suflet adanc si larg, stapanit de cea mai puternica patima, fara de a-ti face vreodata impresia unui patimas.

Papadia realizeaza simbolic un suprem ideal organic si spiritual: din samanta ea isi face o aureola.

Oamenii in varsta fac prea multe obiectii, se sfatuiesc prea indelung, se aventureaza prea putin si se caiesc prea repede.

Limba este intaiul mare poem al unui popor.

In clasica comparatie a vietii cu o corabie pe mare, s-a trecut cu vederea tocmai partea cea mai subtila; o co­rabie invinge mai usor valurile daca poarta o greutate — asa si viata: greutatile ce le purtam ne fac mai sigura lupta impotriva valurilor intamplarii.

Dragostea de minciuna naste in mod cert minciuna. Dragostea de adevar nu naste neaparat adevarul.

Cei mai multi isi sunt atat de straini, incat ar trebui sa vorbeasca la persoana a treia despre ei insisi - cam asa cum vorbesc copiii...

Cei mai multi oameni nu stiu ce vor, iar altii, in mare numar, nu stiu ce pot.

Omul va deveni mai bun, cand o sa-i aratati cum este el in realitate.

Cei mai alesi dintre oameni se lasa condusi in viata de-un ideal nascut din ei insisi: sunt ca orbii, care se lasa purtati de mana de copiii lor.

Ar fi nespus de regretabil daca adevarul ar fi intotdeauna “la mijloc”. Aceasta l-ar preface in apanaj al mediocritatii.

Paradoxul - strigatul imposibil pe care il scoate inefabilul cand il impingi pana la paroxism.

Omul, aceasta fiinta mladioasa, care in societate se pliaza dupa gandurile si impresiile celorlalti, este in stare, deopotriva, sa-si cunoasca propria sa natura, cand este dezvaluita, si sa piarda pana si constiinta ei, atunci cand ea este tainuita.

Ocupa locul ce ti se cuvine, ca sa nu fii nevoit sa te ridici.

Limba materna a pasiunilor n-are sintaxa.

Unora le poate placea numai ce inteleg, altii pot intelege numai ce le place.

Frumoaso, ţi-s ochii-aşa de negri încât seara când stau culcat cu capu-n poala ta îmi pare că ochii tăi, adânci, sunt izvorul din care tainic curge noaptea peste văi şi peste munţi şi peste seşuri acoperind pământul c-o mare de-ntuneric. Aşa-s de negri ochii tăi, lumina mea. (Izvorul Nopții)

Traditia are intr-adevar un rost numai daca devine un factor creator, altfel e o carja pentru atatea si atatea slabiciuni ale unui neam.

Dupa ce apune soarele, orice licurici crede ca el ii e loctiitorul...