Spune-mi ceva, după vorbele-acele
Tânjesc de-o vecie. Oricare din ele,
Dulce-nfioară inima mea.
Spune-mi ceva…
Spune-mi ceva. Nimeni n-aude, nu știe,
Straniu, vorbele tale leagănă-adie.
Ca și o floare, vorbele tale m-ar mângâia.
Spune-mi ceva…
(Spune-mi ceva)
Nu trebuie sa vorbesti decat cui vrea sa te asculte.
Când cuvintele nu mai pot exprima ceea ce simte inima, există faptele şi mai ales privirile. Încercăm să ne exprimăm sentimentele prin cuvinte, dar unele sunt atât de puternice încât indiferent câte litere am aduna, nu vor fi suficiente pentru a spune ceea ce simțim.
© CCC
Sagetile strapung trupul și cuvintele rele, sufletul.
(Oracolul manual si arta prudentei)
© CCC
Mă întreb dacă nu sunt pe punctul de a mă juca cu cuvintele. Și dacă cuvintele au fost făcute pentru asta?
(Constructorii imperiului)
© CCC
Un mod maret de a folosi cuvintele este sa ne ascundem gandurile.
Intr-un cuvant rasuna nu numai sensul sau, rasuna in el intregul univers, precum intr-o scoica marea.
Pestii din apa-s tacuti, dobitoacele de pe pamant sunt zgomotoase, pasarile din vazduh canta. Omul insa are intr-insul tacerea marii, larma pamantului si muzica vazduhului.
Cuvantul este deja lux, exces, suprastructura.
Atunci când cuvintele tac pot în sfârşit să vorbească.
Tăcerea este cea mai frumoasă bijuterie a unei femei, dar ea rareori o poartă.
Proverb englezesc
© CCC
Pastreaza cat mai mult cu putinta tacerea si nu te declara pretutindeni filosof.
Calambururile sunt cea mai înaltă formă de literatură.
© CCC
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.