Dacă ați putea să înviați un om, pe cine ați alege? Într-o seară a anului 1940, la un conac situat la vreo 50 de kilometri de Paris, într-o conversație linistită, câteva femei și câțiva bărbați se amuză să răspundă la această întrebare. Maria își dorește nespus de mult să învie Mozart. Nu ezită nici o clipă să-l aleagă. Poate pentru că e razboi și e nevoie de ceva care să fie dincolo de războaie. Poate fiindca Maria, femeie căsătorită, cu un copil vitreg bolnav, nu mai așteaptă nimic de la viață, iar Mozart a fost dintotdeauna pentru ea ceva care ține loc de fericire. Sau poate ca să se bucure timp de o noapte, auzindu-l cum cântă la pian. Mozart e o dorință, una frumoasă. Peste câteva zile, un bărbat necunoscut soseșe la conac. Vine de departe și mâinile lui sunt fine.
(Învierea lui Mozart)
In viata, trebuie sa contam pe realitati, nu pe dorinte.
Ceea ce oamenii doresc de fapt nu este cunoasterea, ci certitudinea.
Lucrurile au o valoare ce corespunde perseverentei noastre de a le dori.
Dragostea este atunci cand intalnesti pe cineva care iti spune ceva nou despre tine.
© CCC
Dorinţa este jumătatea vieții, indiferenţa este jumătatea morții.
© CCC
Tuturor ni se pare ca obiectul pe care-l dorim si ne este refuzat e dorit de toata lumea.
Poti dori ceva asa de chinuitor si de tare incat, implinindu-ti-se, nici nu te mai bucuri: te-a costat prea mult suflet.
Oare nu toti am luat, mai mult sau mai putin, dorintele noastre drept realitati?
Nu e sarac cine are putin, ci cine doreste mult.
Nu trebuie sa doresti imposibilul.
Nu cel ce are putin, ci cel ce ravneste la multe e sarac.
Scriitura automata si naratiunile viselor au avantajul de a propune o cheie capabila sa deschida la nesfarsit aceasta cutie cu nenumarate sertare care se numeste om.
Nu ravni ce n-o sa ai nicicand.
In viata exista doua tragedii. Una e sa nu obtii ceea ce doresti. Cealalta e sa obtii.
De la intentie la realizare e de parcurs obstacolul imens al posibilitatii.
De-ar fi mijloace
Şi-ar fi putinţă
Cum m-aş mai face
După dorinţă!
M-aş face-oglindă
Strălucitoare
Să te cuprindă
Pân-la picioare.
Pieptene de-aur,
Ce-n mângâiere
Părul netează
Fără durere.
Un vânt m-aş face
Dulce de vară
Să-ţi închiz ochii
În orice sară.
Dar n-am mijloace
Nici e putinţă
De a mă face
După dorinţă.
(De-ar fi mijloace)
Dorinta vesnic neimpacata scade,
cand a gonit spre o tinta cu prea departe raza.
Nu da prea tare pinteni,
caci fuga inceteaza.
Câte minţi pesimiste ajung să-și dorească lucrurile de care se tem, numai pentru a avea dreptate!
© CCC
Nu dorim ceva fiindca il socotim bun, ci dimpotriva, numim bun ceea ce dorim.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.