Citate despre Durere

Durerea o poti incerca in singuratate, insa bucuria, pentru a o cunoaste intr-o masura deplina, trebuie sa o imparti cu altcineva.

Vederea durerii provoaca neplacere daca nu exista o frumusete in cel ce sufera, o frumusete care sa poata preschimba neplacerea in dulcele sentiment al compasiunii.

Bucuria este aceea care innobileaza sufletul…si durerea, durerea cea mare, cand poti s-o depasesti, sa te ridici deasupra-i, s-o invingi.

Durerea e un val, bucuria – marea… (Gânduri albe)

Multe din lucrurile pe care îmi cereţi să vi le destăinuiesc sunt nu numai fără putinţă de împărtăşire, dar îmi sunt chiar mie misterioase. Deşi ale mele, le simt inaccesibile. (Confesiunea unui scriitor şi medic)

Bucuriile se uita, durerile niciodata.

Durerea e pârghia vieţii. Apasă cu un capăt, dar cu celălalt ridică. (Gânduri albe)

Scopul ultim pentru care merita a fi dorite toate lucrurile (fie ca avem in vedere binele nostru propriu sau acel al altora) este o existenta lipsita, cat e cu putinta, de durere si bogata, cat se poate mai mult, in bucurii.

Departe de mine de a socoti credincioşia ereditară. (Confesiunea unui scriitor şi medic)

Lectia cea mai insemnata pe care omul o poate invata de la viata nu este ca durerea nu exista pe lume, dar ca depinde de noi s-o folosim si sa o putem transforma in bucurie.

O bucurie împărtăşită este o bucurie dublă, o durere împărtăşită este o jumătate de durere. © CCC

Bucuria se impartaseste, nu si durerea. Aceasta ne apartine. E a noastra… Nu sufera imparteala.

O durere mare este intocmai ca o raza dumnezeiasca ce transfigureaza pe cel ce sufera.

Fiecare durere isi are expresia ei.

Nu exista nimic cu desavarsire trist in sine.

Durerea adanca tace si se ascunde.

Trăiam, însă, o viaţă autentic rurală, ritmată de anotimpuri, poruncită de natură, înseilată pe datini şi străvechi obiceiuri. Trebuie să vă mai spun că nu am avut preoţi în familie.

Ca să fii plin de toate bucuriile şi durerile lumii, urmează pilda vioarei: goleşte-te de tot ce eşti tu, scobeşte-ţi tot miezul egoismului, aşa ca înăuntru să circule, ca un aer, sufletul universal. (Gânduri albe)

Nenorocirea de a nu putea plange este una dintre cele mai crude.

Să te pleci de durere este o nebunie; Nimic nu se câștigă prin melancolie; Decât să te afunzi în gânduri dureroase, Mai bine să-ți cufunzi simțurile în vin. © CCC