Am trăit și eu în Arcadia.
Et in Arcadia ego.
Arata nestatornicia fericirii.
Arcadia, regiune muntoasă din vechea Grecie, aflată în centrul Peloponesului, locuită de păstori, era considerată de poeţi un ţinut al vieţii idilice, fericite, un fel de rai pe pământ. În acest sens, cuvintele Et in Arcadia ego! „Şi eu am trăit în Arcadia!" exprimă regretul după o fericire pierdută.
Nu-i este dat oricui sa ajunga la Corint.
Non cuivis homini contingit adire Corinthum.*
* Corintul era socotit resedinta ideala, datorita placerilor si desfatarilor oferite.
Fericiti sunt aceia care pun toate pe seama intamplarii.
Sunt qui in Fortunae jam casibus omnia ponant.
(Juvenalis, Satirae)
Unde-i prea multa viclenie, acolo-i prea putina fericire.
Ubi plurimum calliditatis, ibi minimum felicitatis.
Este fericit acela pe care nenorocirile altora il fac prevazator.
Felix quem faciunt aliena pericula cautum.
De bun augur (sub bune auspicii).
Bonis avibus.
Nu va fi fericit niciodata cel pe care-l va chinui fericirea altuia.
Nunquam erit felix quem torquebit felicior.
O, de trei si de patru ori fericiti.
O, terque, quaterque beati.
(Vergilius, Aeneis)
Cat timp vei fi fericit, vei numara multi prieteni.
Donec eris felix, multos numerabis amicos.
(Ovidius, Tristia)
Intamplarile fericite trec in zbor pe langa noi, cele rele vin dupa ele.
Meliora praeter volant, deteriora succedunt.
(Seneca Philosophus, Epistulae)
A insemna o zi cu o petricica alba (a socoti o zi fericita).
Albo lapillo notare diem.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.