Citate de Umberto Eco

Principiile termodinamicii, din punct de vedere al teoriei cuantice, ar putea fi enunțate astfel: (1) Suma totală a energiei este distribuită în cuante discrete. (2) Numărul cuantelor distincte crește în permanență. Dacă mergem înapoi în timp, vom găsi din ce în ce mai puține cuante, până la momentul la care Universul era alcătuit din câteva sau chiar dintr-o singură cuantă.

La întrebarea: „Ce se întâmplă după ce murim?" ca și la întrebarea "Ce a fost înainte de începutul universului și ce va fi după sfârșitul lui?” există mai multe răspunsuri contradictorii, dar niciunul nu se impune. La prima întrebare: Nu se întâmplă nimic. La a doua întrebare: A existat altceva – de exemplu, o infinitate de istorii, universuri și spirite. La a treia întrebare: Există Dumnezeu. Și aceste trei răspunsuri, care ne dezbină atât de puternic, poate nu sunt incompatibile. Puteți argumenta, de exemplu, că, radical diferit de orice ne este permis să ne imaginăm sau să concepem, Dumnezeu scoate lumea din nimic – adică din Sine, unde totul și nimic se confundă pentru totdeauna. Între început și sfârșit, despre natură, oameni, mersul evenimentelor, știm aproape totul – și în orice caz din ce în ce mai mult. Înainte de început și după sfârșit, este o altă poveste. Nu știm nimic. Nu putem ști nimic. Un gol. O angoasă. Pare a fi un secret. (Călăuza rătăciților, Angoasa) © CCC

Temele tragediei sunt universale, în timp ce temele comediei sunt mai mult ancorate în fiecare cultură. © CCC

Universul este un rezervor aproape neatins de valori si de semnificatii, iar un om nu trebuie sa-si piarda vlaga pentru ca nu-l poate masura.

Dacă această ipoteză este corectă, începutul lumii a avut loc cu puțin înainte de începutul spațiului și al timpului. Cred că un astfel de început al lumii este suficient de departe de ordinea actuală a Naturii pentru a nu fi deloc respingător. © CCC

Absenta este pentru iubire ca vantul pentru foc: pe cel mic il stinge, pe cel mare il invapaiaza.

Frumuseţea cosmosului este dată nu numai de unitatea în varietate, ci şi de varietatea în unitate.

Trăim pentru cărți. Misiune dulce în această lume dominată de dezordine și decădere.

Prostia este infinit mai fascinantă decât inteligența, inteligența are limitele ei, prostia, nu.

Respectul fata de carti poate fi manifestat doar prin folosirea lor.

Un zeu care ar vrea să distrugă lumile dintr-o dată, n-ar avea de făcut altceva decât să ia materiei forța sa de atracție. Îndată totul se va pierde în ceea ce noi nu vom mai putea numi spațiu, deoarece nu va mai fi spațiu, dat fiind că doar mișcările și deplasările materiei îi dau existență. (Marea Lege, gravitația universală și forța centripetă, 1933)

Omul înţelept trebuie cumva să ascundă secretele pe care le află, pentru ca alţii să nu se folosească de asta cu răutate, dar trebuie să le dea la iveală, şi biblioteca asta îmi pare mai degrabă un loc în care tainele rămîn ascunse. (Numele trandafirului)

Televiziunea îi face inteligenți pe cei care nu au acces la cultură și îi prostește pe cei care se cred cultivați. © CCC

Lumea este plina de carti minunate pe care nimeni nu le citeste.

M-am săturat pînă peste cap de acest Vademecum al Contribuabilului. (Pendulul lui Foucault)

Întotdeauna am fost interesată de spațiu și de ideea explorării în acea zonă de când eram copil, prin anii '60. © CCC

Iubirea arata o armonie intre doua fapturi care era deja ursita de la inceputul timpurilor.

Scria dintr-un joc mecanic, ca să reflecteze în singurătate asupra propriilor lui greşeli, se iluziona că nu „creează”, deoarece creaţia, chiar dacă duce la eroare, are loc întotdeauna din iubire pentru cineva care nu suntem noi înşine. (Pendulul lui Foucault)

Ce-i viaţa, dacă nu umbra unui vis care fuge?

Știinţa nu constă numai în a afla ceea ce trebuie sau se poate face, ci şi în a afla ceea ce s-ar putea face şi care poate că nu trebuie făcut. (Numele trandafirului)