Citate Celebre Cogito
Citate Celebre & Enciclopedie

Gertrude Stein


Gertrude Stein, 3 febr. 1874 – 27 iul. 1946, scriitoare americană avangardistă, excentrică și geniu autoproclamat, a cărei casă din Paris a devenit salon literar și artistic pentru scriitori și artiști de frunte din perioada dintre cele două Războaie Mondiale. A trăit 72 de ani.

Evitând preocuparea lui Joyce pentru mit și ciclurile istorice, precum și obsesia lui Proust pentru memorie, domnișoara Stein este interesată în primul rând de conceptul de prezent continuu și permanent. (Michael Hoffman, The Development of Abstraction in the Writings of Gertrude Stein)

Gertrude Stein reprezintă un caz special: un scriitor important pe care îl citesc puțini oameni. În general, este cunoscută probabil datorită portretului ei făcut de Picasso, expresiei inventate de ea “generația pierdută”, sintagmei “un trandafir este un trandafir”, unei adrese, rue de Fleurus nr. 27 la Paris, și relatiei sale cu Alice B. Toklas.

Cea mai mică dintre cei cinci copii dintr-o familie burgheză de imigranți evrei germani, Gertrude a plecat la Viena și Paris la vârsta de trei ani. La întoarcerea în 1878, familia s-a stabilit în California.

Gertrude a studiat psihologia la Radcliffe College (Harvard), urmată de doi ani de medicină la Johns Hopkins.

S-a alăturat fratelui ei Leo – critic de artă – la Paris în 1903, unde amândoi au trăit din dividendele investițiilor financiare ale tatălui lor.

În 1907, Gertrude a întâlnit-o pe Alice B. Toklas, secretara ei, confidenta și tovarășa sa de nedespărțit. Primul ei roman Three Lives (Trei vieți) a fost publicat în 1909, dar succesul a venit abia cu Autobiografia lui Alice Toklas, de fapt autobiografia Gertrudei.

În hotelul în care locuiau împreună la nr. 27, rue de Fleurus, în Montparnasse, Stein a întâmpinat toate avangardele artistice și literare, constituind o colecție de artă modernă.

Gertrude a încercat să aplice principiile cubiste teoriei scrisului creând un stil fragmentat, repetitiv, abstract, concentrat asupra prezentului și aproape fără punctuație – ilustrat în The Making of Americans (Formarea americanilor, scris 1906, publicat 1925) și dus la ininteligibil în colecția sa de poezii Tender Buttons (Flori gingașe).

De asemenea, a scris două opere: Patru sfinți în trei acte și Mama noastră, a tuturor. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Gertrude și Alice, deși evreice, au scăpat totuși de deportare.

Gertrude Stein s-a stins din viață din cauza unei boli incurabile la colon. Se odihnește la Père Lachaise, unde Alice i s-a alăturat 21 de ani mai târziu.

Dintre portretele ei, proza scurta, romane, poezii, opere, piese de teatru, eseuri si critică de artă, prelegeri, autobiografii și jurnale nu s-au impus decât două lucrări, Trei vieți și Autobiografia lui Alice B. Toklas, dar, așa cum a afirmat Richard Kostelanetz, “dacă ne gândim la Gertrude Stein numai ca la autoarea celor Trei vieți și a Autobiografiei lui Alice Toklas, rămânem cu imaginea unei scriitoare moderne minore; dar dacă stabilim reputația pe baza unor lucrări ca Geografie și piese de teatru, Cum devii american, Stanțe în meditație și altele de aceeași factură, atunci Gertrude Stein devine cel mai mare scriitor experimentator din literatura americană, o inventatoare ale cărei realizari sunt greu de înțeles chiar și astăzi.

Aflată în centrul avangardei literare, artistice, muzicale și teatrale, Gertrude Stein a exercitat asupra modernismului o influență recunoscută de scriitori foarte diferiți, precum Ford Madox Ford, E. M. Forster, James Joyce, Sherwood Anderson, Ernest Hemingway și Thornton Wilder.

A avut una dintre cele mai importante contribuții la reinventarea limbajului și formelor literare, sursa primară pentru Noii Romancieri francezi și generația Beat. Gertrude Sein se considera “mintea creatoare a secolului”. Atacând aproape tot ceea ce a însemnat literatură și mijloacele ei de creație, Stein a distrus mimesisul, reprezentarea, intriga, succesiunea cauzală, caracterizarea, chiar și calitatea referențială a limbajului ca atare. Rezultatul a fost o eliberare și o provocare care a intimidat și a plictisit, dar a și inspirat. Așa cum remarca pe un ton disprețuitor editorul american Clifton Fadiman, “Domnișoara Stein a fost un maestru al trecutului care a făcut ca nimicul să se producă foarte lent”.

În pofida firii dificile și a spiritului ei abscons, Gertrude Stein a reprezentat o forță importantă în crearea literaturii modeme, fiind îndreptățită sa figureze ca unul dintre principalii modelatori ai instrumentelor și formelor literare și ca o inovatoare de frunte în scrisul modern.

Opere principale:

Trei vieți, 1909; Vinuri albe, 1913; Flori gingașe: obiecte, mâncare, camere, 1914; Un exercițiu de analiză, 1917; O piesă circulară, 1920; Formarea americanilor: o poveste a progresului unei familii (scris 1906–8, publicat în 1925); Patru sfinți în trei acte (libret, 1929: muzică de Virgil Thomson, 1934; Cunoaștere utilă, 1929; Cum să scrii, 1931; Ei trebuie. Fii Căsătorit. Pentru soția lor, 1931; Matisse, Picasso și Gertrude Stein cu două povestiri mai scurte, 1933; Autobiografia lui Alice B. Toklas, 1933; Portrete și rugăciuni, 1934; Prelegeri în America, 1935; Istoria geografică a Americii sau relația naturii umane cu mintea umană, 1936; Autobiografia tuturor, 1937; Picasso, 1938; Doctorul Faustus aprinde luminile, 1938; Lumea este rotundă, 1939; Paris Franța, 1940; Ida: un roman, 1941; Trei surori care nu sunt surori, 1943; Războaiele pe care le-am văzut, 1945; În căutarea unui tânăr pictor, 1945; Brewsie și Willie, 1946; Mama noastră, a tuturor, 1947 (libret, 1946, muzică de Virgil Thompson); Gertrude Stein despre  Picasso, 1949; Lucrurile așa cum sunt (scris ca Q.E.D. în 1903, publicat în 1950); Poezie patriarhală, 1953; Alfabete și zile de naștere, 1957.

Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.