Giacomo Casanova

Giacomo Casanova, pe nume Jacques, Cavaler de Seingalt, 2 apr. 1725 – 4 iun. 1798, cleric, scriitor, soldat, spion și diplomat, amintit mai ales ca prințul aventurierilor italieni și ca omul care a făcut numele Casanova sinonim cu termenul de „libertin”. A trăit 77 de ani.

Autobiografia sa, care poate exagerează unele dintre escapadele sale, este o descriere splendidă a societății din secolul al XVIII-lea din capitalele Europei.

Dacă profesia sa oficială era aceea de scriitor, Giacomo Girolamo Casanova nu a marcat istoria prin scrierile sale, ci mai degrabă prin talentele sale de don Juan. Pentru posteritate, a fi un Casanova înseamnă a fi un seducător inveterat.

Născut din părinți care erau actori, Casanova a început o carieră ecleziastică, apoi a petrecut o viață plină de aventuri, exercitând numeroase activități – jucător profesionist, finanțator, spion, bibliotecar… – și străbătând Europa de la închisori la curți de suverani.

Casanova s-a asociat cu regalitatea europeană, papi și cardinali, împreună cu figurile artistice Voltaire, Goethe și Mozart.

Acest perpetuu decalaj social i-a permis să ilustreze portretul unei întregi societăți pre-revoluționare și să ofere astfel o mărturie proeminentă asupra unei perioade esențiale în care i-a întâlnit, printre alții, pe Voltaire și Jean-Jacques Rousseau.

Libertin în sufletul său, Casanova a refuzat, de mai multe ori, să se căsătorească și căuta, mai presus de toate, să-și satisfacă dorințele, indiferent de cost. Escapadele sale, atât romantice, cât și financiare, precum și opiniile sale puternice au determinat trimiterea lui la închisoare timp de doi ani. Dar Casanova, datorită curajului, a reușit să evadeze și să ajungă la Paris.

Într-o veșnică nemulțumire, a continuat să călătorească înainte de a-și încheia viața ca bibliotecar la Castelul Dux (Duchcov). Și-a petrecut ultimii ani la Castelul Dux (Boemia), ca bibliotecar la curtea contelui Waldstein, unde a scris și povestea vieții sale.

Duchcov (în original, în limba germană, Dux) este numele unui castel din orașul Duchcov, situat la aproximativ 8 km de Litvínov, în nordul Boemiei, Republica Cehă. Castelul găzduiește un muzeu cu o colecție de mobilier istoric. De asemenea, este expusă galeria de picturi și portrete ale familiei Waldstein, inclusiv portrete ale celui mai faimos membru al acestei familii, comandantul suprem al armatelor împăratului habsburg Ferdinand al II-lea și  o figură majoră a Războiului de Treizeci de Ani, Albrecht von Wallenstein (sau von Waldstein), Duce de Friedland, de Anthony van Dyck. O cameră este dedicată lui Giacomo Casanova, care a fost angajat la castel ca bibliotecar, între 1785 și 1798, iar memoriile sale, Povestea vieții mele, au fost scrise aici în anii anteriori morții sale din anul 1798.

A lăsat scrieri ample după moartea sa (scrise în principal în franceză, parțial în germană și italiană).

Datorită celei mai influente lucrări ale sale, autobiografia, „Povestea vieții mele (Storia della mia vita)”, în care autorul își descrie propriile aventuri amoroase, numele său a devenit sinonimul termenului de „seducător”.

Opere principale:

Povestea vieții mele, scrisă între 1791-1798 și publicată pentru prima dată după moartea sa ca Memoriile lui J. Casanova de Seingalt, 12 vol. (1826–1838).

Share |

Comments are closed.

Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.