Citate Celebre Cogito
Citate Celebre & Enciclopedie

H.G. Wells


Herbert George Wells, 21 sept. 1866 – 13 aug. 1946, scriitor, jurnalist, sociolog și istoric englez. A trăit 80 de ani.

Considerat unul dintre fondatorii science-fiction-ului modern, Herbert George Wells a fost jurnalist, profesor, sociolog și romancier.

De origini modeste, forțat să lucreze de la vârsta de paisprezece ani ca ucenic postăvar (postav, stofă groasă de lână, folosită pentru uniforme militare, pături etc.), a obținut o bursă pentru a urma studii în biologie sub tutela unui prieten al lui Darwin.

În timp ce studia știința cu T. H.Huxeley, în Londra, Wells a creat o concepție romantică a subiectului care avea să inspire o serie de povestiri științifico-fantastice inventive și influente pentru care a devenit celebru, printre care epocala Mașina timpului, 1895, Omul invizibil, 1897 și Războiul lumilor, 1898.

Această pregătire științifică a influențat considerabil romanele sale, începând cu „Mașina timpului”, pe care l-a publicat în 1895 și care a avut un succes imediat.

Cele mai cunoscute romane ale sale au apărut în următorii ani: „Insula doctorului Moreau” în 1895, „Omul invizibil” în 1897 și foarte faimosul „Războiul lumilor” în 1898.

De-a lungul timpului, reflecțiile sale asupra legăturii dintre progresul științific și viitorul omului l-au îndreptat către critica socială și l-au angajat în discuții polemice cu George Bernard Shaw și Hilaire Belloc.

Romanul ‘Kipps’, aparut in 1905, i-a conferit titlul de scriitor “serios”. Entuziasmul trezit de romanele sale științifico-fantastice a atenuat, totuși, sfera ultimelor sale lucrări politice, iar Wells s-a plâns de acest lucru.

Mai târziu a renunțat la literatura științifico-fantastică și s-a orientat spre amintirile din timpul copilăriei, scriind nuvela Tono-Bungay, 1908 și comedia Povestea domnlui Polly, 1910.

În 1917, a devenit membru al comitetului de cercetare al Ligii Națiunilor. Și-a asumat rolul de susținător public al cauzelor progresiste, inclusiv al Ligii Națiunilor. După Marele Război a publicat o serie de eseuri în care se declara în favoarea înființării unui stat mondial.

Primul Război Mondial i-a zdruncinat credința în progresul umanității, determinându-l să promoveze educația populară prin povestiri non-științifice, precum O schiță de istorie, 1920.

Volumul Forma lucrurilor ce vor veni, 1933, a reprezentat un semnal antifascist. Întâlnirea sa cu Stalin din 1934 i-a năruit speranțele socialiste.

Deși urme de umor reapar odată cu Experiment autobiografic, 1934, majoritatea lucrărilor sale ulterioare denotă un punct de vedere pesimist, chiar amar, opera lui Herbert George Wells fiind impregnată de pesimismul său cu privire la știință și civilizația umană.

A mai publicat nuvele contemporane, istorie și comentarii sociale. A fost un socialist declarat și un pacifist, operele sale mai târzii devenind tot mai politice și didactice.

Atât Wells cât și Jules Verne sunt recunoscuți ca „părinții genului științifico-fantastic”.

Opere principale:

Romane de ficțiune: Mașina timpului, 1895; Insula Doctorului Moreau, 1896; Omul invizibil, 1897; Războiul lumilor, 1898; Primii oameni pe Lună, 1901; Hrana zeilor și cum a ajuns pe Pământ, 1904; În zilele cometei, 1906;

Romane sociale: Dragostea și domnul Lewisham, 1900; Kipps, 1905; Tono-Bungay, 1908; Ann Veronica, 1909; comedia Povestea domnlui Polly, 1910;

Forma lucrurilor ce vor veni, 1933; Experiment autobiografic, 1934.

Non-ficțiune: Little Wars, O utopie modernă, Noua ordine a lumii, Conspirația deschisă, Conturul istoriei, Rusia în umbră, Știința vieții, Călătoriile republicanului radical în căutarea apei fierbinți

Povestiri: Cronica Argonauților, Oul de cristal, Imperiul furnicilor, Omul care a făcut miracole, Vacanța domnului Ledbetter, Camera Roșie, O poveste a zilelor ce vor urma.

Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.