Ileana Vulpescu
Ileana Vulpescu, 21 mai 1932 – 12 mai 2021, filologă, lexicografă, prozatoare, romancieră și traducătoare română, soția poetului și traducătorului Romulus Vulpescu. A trăit 89 de ani.
S-a născut la Bratovoeşti, județul Dolj. După o licență in litere (limba și literatura franceză), la Facultatea de Filologie a Universității din București (1953-1958), a lucrat ca cercetător lexicograf la Institutul de Lingvistică al Academiei și a colaborat la redactarea lucrărilor Dicționarul limbii române și Dicționarul explicativ al limbii române (1959-1975).
Debutul Ilenei Vulpescu a avut loc în revista „Familia” din iulie 1966, cu povestirea Scrisoare către un cunoscut.
Cel mai cunoscut roman al sau este Arta conversației care a reușit să ajungă best-seller înainte de 1989.
Din anul 1972, Ileana Vulpescu a fost membră a Uniunii Scriitorilor din România. Distinsă cu medalia Ordinului Național „Steaua României”.
A scris proză inspirată din propria experienţă existenţială, dar şi cu referire la condiţia morală a societăţii româneşti.
Opere principale:
– romane: Rămas-bun, 1975; Arta conversației, 1980; Sărută pământul acesta, 1987; Rămas-bun casei părintești, 1990; Carnetul din port-hart, 1996; Arta compromisului, 2002; De-amor, de-amar, de inimă albastră, 2005; Viață, viață, legată cu ață, 2007; Nota informativa batuta la masina, 2011;
– proza: Candidații la fericire, 2002.
Citate asemanatoare
-
Doctor în litere şi-n filozofie “magna cum laude”, şi trebuie să am pe cineva sus ca să pot bate la maşină...?!Si binele ti se intoarce pe lumea asta si raul: cand nu te astepti si de la cine nu te astepti.Să te bucuri cât de puţin e-o mare binecuvântare de la Dumnezeu: este contraponderea dezamăgirii.În fiecare epocă oamenii sunt altfel.Pe Sînziana cred că n-am încetat nici o clipă s-o iubesc. Altfel de ce-aş fi fost şi de ce sunt mereu gelos pe ea?Lipsa de educaţie poate fi invocată până la 20, hai 25 de ani. După aceea, nici dacă singura locuinţă si mamă ţi-ar fi maidanul, nu mai poţi invoca lipsa de educaţie. Vine o vreme când mintea proprie îţi este un educator suficient.Moda vine şi trece fără urme de neşters. De neşters este incultura, dispreţul pentru gramatică, pentru istorie, pentru limbă, pentru dicţionare; este pauperizarea intelectualăCând începe să-ţi fie teamă de semeni şi când trebuie să-ţi cântărești fiecare cuvânt - fiindcă marea primejdie o reprezintă cuvintele, primejdie mai mare şi decât faptele - chiar dacă eşti tânăr, bucuria vieţii - dacă există - se-ntunecă.Bunastarea scuteste de bunavointa altuia; necazul ii infrateste pe oameni.Atata vreme cat firea omului nu se schimba, nici o invatatura nu poate face lumea mai buna.Singura perioada in care iubirea este un lucru perfect este numai perioada de ardere initiala, in care n-a intervenit orgoliul, cand iubesti fara nici o conditie. Dupa aceea, cand doresti sa fii iubit numai tu si ceilalti sa fie dati la o parte de dragul tau, perfectiunea a incetat. Orice relatie este perfecta numai in momentul in care disponibilitatea este totala, in care dai tot ce este in tine fara conditii. In momentul in care apar conditiile nu mai exista perfectiune.Mi se pare mult mai important să ai o relație stabilă cu un om de care te leagă niște principii, niște sentimente și niște amintiri decât să te lansezi într-o pasiune care ține și ea cât ține și după aceea trece, și să ai regretul că ai renunțat la ceva ce reprezenta o stabilitate în viața ta, pentru un lucru trecător.O vreme, cât o să vă iubiţi, tu ai să uiţi că el a fost strungar şi el are să uite că tu eşti intelectuală. Pe orizontală, se uită multe lucruri. Dar oamenii mai stau şi vertical. Şi n-are să treacă multa vreme, şi-n timp ce el are să uite probabil mai departe că tu eşti intelectuală, tu ai să-ţi aduci aminte tot mai des că el nu este intelectual.Fiecare se ştie pe sine. Restul - presupuneri, mai subtile, mai puţin subtile. Cînd o să renunţăm la aroganţa de-a ne pretinde atotştiutori asupra semenului nostru?...Dar dacă e vorba să generalizăm, să ştii că te-nşeli asupra ţăranilor: nimeni nu e mai selectiv, mai exigent şi mai circumspect în relaţiile cu oamenii decît ţăranul. Nu dă buzna cu prietenia peste nimeni şi mai ales peste cine nu-i de-o seamă cu el. Pe ţăran nu-l onorezi tu cu prietenia, te onorează el pe tine, după ce te-a cîntărit pe balanţă de bijutier.La-nceput ai să-l urăşti, ai să-l scoţi din rîndul oamenilor, pe urmă, are să-ţi devină indiferent şi n-ai să mai cheltuieşti nici un sentiment pe el, şi mai pe urmă, ai să te uiţi la el cum de fapt trebuie să ne uităm la fiecare semen al nostru cînd începem să-l considerăm prin prisma unui singur sentiment: înţelegerea.Mai întâi trebuie să te pui în locul altuia şi după aceea să-l judeci.Unui om îi accepţi firea, nu i-o ierţi.Omul e adaptabil ca microbii şi ca viruşii, iar memoria lui este ca lichidul care ia forma vasului în care-l torni.E greu oricui să-nfrunte bănuiala şi rezerva celor pe care nu-i poate ocoli.Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.