Cand ne gandim de unde a pornit omenirea, si cand vedem unde a ajuns, aceasta lupta de veacuri ni se infatiseaza, fara sa vrem, intr-o lumina de epopee, trista adesea, dureroasa uneori, dar mareata intotdeauna. Aceasta epopee, al carei ritm il formeaza bataile de inima ale generatiilor trecute, in urmarirea fara preget a bunurilor ideale ale vietii, este istoria culturii omenesti. In fata ei suntem datori sa ne plecam fruntea cu respect si de pe inaltimile prezentului sa privim cu mai putina mandrie scaderile trecutului. Caci pe aceste inaltimi nu ne-am ridicat numai prin propriile noastre puteri. Daca suntem astazi ceea ce suntem, o datoram in cea mai mare parte trecutului. Progresele cu care ne falim atat de mult sunt produsul sfortarilor indelungate si penibile ale tuturor predecesorilor nostri, care au gresit ca sa nu mai gresim noi, care au suferit ca sa ne apropie pe noi de fericire, care si-au istovit energiile sufletesti ca sa ne dea noua macar putinta sa zarim aurora idealului, ce ramanea ascuns pentru ei in noaptea nepatrunsa a viitorului.
Ochii nostri, urechile noastre, mirosul nostru, gustul nostru, fiind diferite, creeaza tot atatea adevaruri cati oameni exista pe pamant.
Cu cat nevoile vietii sunt mai usor de satisfacut, cu atat omul le da mai putina importanta.
Adevarul este fiul timpului.
Căutarea adevărului în bibliotecă. În cărţi. Cărţile sunt nenumărate; unde este începutul? Aceste ore de bibliotecă în care urmăreşti, în cărţi, adevărul! Şi deodată, cazi într-un gol. E noapte, nu mai înţelegi nimic.
Adevarul se opreste la inteligenta; frumusetea patrunde pana la inima.
Adevarul este ceea ce simplifica lumea, nu ceea ce creeaza haosul.
Nu e greu sa gasesti adevarul. E greu sa ai dorinta de a-l gasi.
Nu-ti imbogatesti sufletul cu adevaruri marunte; cine si-ar face avere adunand praful de aur imprastiat pe pamant?
Virtuozitatea cea mai uimitoare nu pretuieste niciodata cat cel mai banal adevar.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.