Ionel Bandrabur

Ionel Bandrabur, 22 apr. 1922 – 12 ian. 2016, născut în Panciu, jud. Vrancea, scriitor și poet român. A trăit 93 de ani.

Fiul lui Haralambie Bandrabur, podgorean, şi al Anghelinei (n. Căprucean). A urmat Şcoala primară în oraşul natal (1929-1933), apoi Liceul „Unirea” din Focşani (1933- 1941). A absolvit Facultatea de Litere și Filozofie din cadrul Universității Cluj-Napoca, aflată în refugiu la Sibiu (1941-1945), luându-și licența în filosofia culturii sub îndrumarea directă a poetului Lucian Blaga.

A participat la şedinţele Cercului literar de la Sibiu. Ziarist independent la Tribuna nouă din Cluj (1945-1948), după care practică diferite îndeletniciri: om de serviciu, legător de cărţi, tipograf, electrician şi contabil.

Între 1957 şi 1984 (anul pensionării), a activat ca profesor la Liceul Teoretic ‘Ioan Slavici’ din Panciu.

Colaborator la Jurnalul literar, Viaţa Basarabiei, Iaşul literar, Convorbiri literare, Viaţa Românească, România literară, Steaua, Tribuna, Ateneu, Cronica etc.

A debutat în Jurnalul literar (1939). Debut editorial cu vol. de versuri Vrăjitorul de cuvinte (1940).

A revenit în actualitatea literară abia după trei decenii cu proză scurtă (Fântâna iadului, 1971; Cândva, de demult, 1991), romane (Fiul primarului, 1976; Hoinăreala, 1980; Hanu Trăsnit, 1984; Un student de altădată, 1987; Viaţa prea scurtă, 1992; Mă numesc Eva, 1996; Flămândul, 1996; Ora astrală a României, 1997; Gloria, 1999; Tomiţa şi şapte femei, 2000) şi vol. de aforisme (Banchetul dragostei, 1998; Paradisul evident, 2001; Voluptatea de a scrie, 2003; Matusalem, 2003).

A tradus din E. Cioran (Viaţa Românească, nr. 6, 1983).

Cele mai cunoscute romane semnate de Ionel Bandrabur sunt ‘Fântâna iadului’, ‘Fiul primarului’, ‘Hoinăreala’, ‘Un student de altădată’, ‘Hanu Trăsnit’, ‘Ora astrală a României’ și “Ultima iubire”.

Opere principale:

Vrăjitorul de cuvinte, versuri, 1940; Fântâna iadului, povestiri, 1971; Fiul primarului, roman, 1976; Hoinăreala, roman,  1980; Hanu Trăsnit, roman, 1984; Un student de altădată, roman, 1987; Cândva, de demult, povestiri, 1991; Viaţa prea scurtă, roman, 1992: Mă numesc Eva, roman, 1996; Flămândul, roman, 1996; Ora astrală a României, roman, 1997; Banchetul dragostei, aforisme, 1998; Gloria, roman, 1999; Tomiţa şi şapte femei, roman, 2000; Paradisul evident, aforisme, 2001; Voluptatea de a scrie, aforisme, 2003; Matusalem, aforisme, 2003.