Jarosław Iwaszkiewicz

---

Jarosław Leon Iwaszkiewicz, 20 febr. 1894 – 2 mar. 1980, născut în Kalnik, Imperiul Rus (acum în Ucraina), cunoscut și sub pseudonimul Eleuter, poet, romancier, eseist, dramaturg şi unul dintre cei mai importanți scriitori polonezi ai secolului XX. A trăit 86 de ani.

S-a născut la Kalnik, sub administrația de la Kiev. După moartea tatălui său, Jarosław Iwaszkiewicz și mama lui s-au mutat la Varșovia, din 1902 până în 1904, înainte de a se întoarce să trăiască din nou sub administrația Kievului până în 1912.

Jarosław și-a finalizat studiile secundare într-o școală din Kiev, în 1912, și a intrat la Facultatea de Drept de la Universitatea din Kiev. Astfel, Iwaszkiewicz a studiat dreptul la Universitatea din Kiev între 1912 și 1918. În aceeași perioadă a urmat conservatorul de muzică, unde a fost strâns asociat cu compozitorul Karol Szymanowski, pentru a cărui operă Regele Roger (Król Roger) a scris un libret în 1926.

În 1914, a locuit în Sicilia și Africa de Nord, alături de prietenul și vărul său îndepărtat, compozitorul Karol Szymanowski.

După Primul Război Mondial, în octombrie 1918, s-a întors la Varșovia, unde s-a alăturat grupului de artiști care a fondat revistele de artă Pro Arte și Studio.

După ce s-a mutat la Varșovia în 1918, Iwaszkiewicz a publicat prima sa colecție de poezii, Octostihuri (Oktostychy), 1919.

În 1919, a fost cofondator – alături de Julian Tuwim și Antoni Słonimski – al grupului de poeți avangardiști Skamander.

Între 1923 și 1935, Iwaszkiewicz a fost activ în viața politică și în serviciul diplomatic, dar a continuat să scrie poezie, romane și drame, ceea ce l-a făcut unul dintre cei mai importanți scriitori ai perioadei.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Iwaszkiewicz a oferit un refugiu atât de necesar pentru viața intelectuală pe mica sa proprietate, Stawisko, lângă Varșovia.

După război, s-a asociat cu mișcarea Apărătorii păcii, o organizație pro-sovietică a intelectualilor de stânga, și și-a continuat activitățile politice. De asemenea, a editat lunar revista literară Creația (Twórczość) din 1955 până în 1980. A fost președinte al Uniunii Scriitorilor Polonezi de două ori în anii 1940 și între 1959 și 1980.

Poeziile lui Iwaszkiewicz, care au apărut în Octostihuri, Cartea zilei și cartea nopții (Oktostychy, Księga dnia i księga nocy), 1929 și Poezii adunate (Wiersze zebrane0, 1968, printre alte publicații, sunt în multe cazuri evocări lirice ale peisajului polonez.

Producția sa de proză, care îmbracă forme variate precum eseuri, piese de teatru, biografii, nuvele, romane și traduceri, include colecția de nuvele Povești (Opowiadania), 1954 și romanul Faima și Gloria (Sława i chwała), 3 vol. 1956–1962. Acesta din urmă este o examinare a societății poloneze turbulente din 1914 până în 1947.

A primit titlul de Doctor Honoris Causa de la Universitatea Jagiellonă din Cracovia în 1979.

A tradus din operele poeților Paul Valéry și Stefan George.

Opere principale:

Octostihuri (Oktostychy),1919, lirică intelectualistă, notabilă pentru tehnica versului; Vară (Lato), 1932; Răsare luna (Księżyc wschodzi), 1925, roman de factură modernistă; Scuturile roșii (Czerwone tarcze),1934, roman de reconstituire istorică; Moara de pe Utratą (Młyn nad Utratą), 1936, povestire; Slavă și fală (Sława i chwała), 1956/1962, roman în care autorul se dovedește un fin interpret al trecutului și al psihologiei personajelor; Vară în Nohant, comedie în trei acte, 1937.