Jerome K. Jerome
Jerome Klapka Jerome, cunoscut sub numele de Jerome K. Jerome, 2 mai 1859 – 14 iun. 1927, născut în Walsall (Staffordshire, Anglia), scriitor britanic de romane umoristice, cunoscut în principal pentru cartea sa Trei într-o barcă, 1889. A trăit 68 de ani.
Jerome Klapka Jerome era al patrulea copil al lui Jerome Clapp (care și-a schimbat numele în Jerome Clapp Jerome), negustor de unelte și predicator protestant laic, și al Margueritei Jones. Schimbarea ulterioară a numelui „Clapp” al lui Jerome Clapp Jerome Jr. în „Klapka” pare inspirat de numele de familie Klapka, al unui general maghiar exilat în Anglia.
Familia, inițial bogată, a alunecat în sărăcie și datorii. În urma investițiilor nefericite într-o mină de cărbune, afacerea tatălui său s-a prăbușit când acesta avea doar doi ani. Detestând școala cu metodele pe care le-a criticat de multe ori în cărțile sale, Jerome K. Jerome a părăsit-o la paisprezece ani, pentru că și-a pierdut tatăl la vârsta de treisprezece ani, apoi mama, la vârsta de cincisprezece ani. De acum înainte, trebuia să-și asigure subzistența și să renunțe la ambițiile sale pentru o carieră politică sau literară.
Apoi a continuat să aibă diverse slujbe: timp de patru ani a strâns cărbune căzut pe marginea șinelor pentru London and North Western Railway, apoi a fost jurnalist, actor și profesor. Totuși, își făcea timp și pentru scris.
Prima sa lucrare, Pe scenă și în culise, a fost publicată în 1885 și a fost urmată de multe alte cărți, piese de teatru și articole pentru ziare.
În 1886 a apărut Leneșele gânduri ale unui trândav, primul său mic succes, dar mai ales Trei într-o barcă, publicat în 1889, l-a făcut cunoscut publicului larg.
Succesul a fost de așa natură încât se estimează că în jur de un milion de exemplare piratate circulau în întreaga lume în acel moment. Această carte rămâne cea mai cunoscută lucrare a lui Jerome K. Jerome.
Cu toate acestea, nu va avea niciodată succes la critica literară. Max Beerbohm va spune despre el că este un „autor de mâna zecea care ne inundă cu lucrările sale de mâna zecea”, chiar dacă editorul Harrowsmith era copleșit de cerere, declarând ironic că publicul trebuie cu siguranță „să mănânce cărțile”.
În 1892, împreună cu Robert Barr, a lansat un prim periodic literar și satiric, Leneșul (The Idler), în care au apărut romane în foileton, inclusiv povestiri de science-fiction. În noiembrie 1893, a fondat revista săptămânală To-Day, dar a suspendat publicarea în 1905 din cauza unui proces de calomnie și a unor probleme financiare.
Jerome K. Jerome a călătorit în jurul lumii, inclusiv în Europa, Rusia și Statele Unite. În 1914, când a izbucnit Primul Război Mondial, a plecat în Franța și s-a alăturat conflictului ca șofer de ambulanță. Doi ani mai târziu, s-a întors în Anglia și a continuat să scrie.
În 1926, și-a publicat autobiografia Viața și vremurile mele (My Life and Times).
În anul următor, a fost numit cetățean de onoare al municipalității Walsall înainte de a muri în urma unei hemoragii intracerebrale la vârsta de șaizeci și opt de ani.
Un bărbat care avea reputația de a fi pesimist și trist din fire, Jerome K. Jerome și-a dezvoltat în mod paradoxal un stil umoristic propriu. Povestirile sale, aproape întotdeauna bazate pe propriile experiențe, sunt scrise cu un umor adesea absurd, bazat puternic pe comicul de situație și dorind să evidențieze inconsecvențele comportamentului uman și, prin urmare, ale societății în ansamblu. Tonul folosit rămâne mereu fals serios, fiind în același timp simplu și direct, Jerome K. Jerome având obiceiul de a se adresa cititorului direct în lucrările sale („dragă cititorule”, spune deseori).
Stilul său va influența mulți autori de benzi desenate, în special pe Terry Pratchett, care va combina acest umor cu profunzimea operei lui J. R. R. Tolkien pentru a crea Discworld (Lumea disc), o satiră modernă bazată pe un univers al fanteziei eroice.
Jerome K. Jerome a scris și câteva lucrări cu un ton mai grav și serios, dar nu acesta este aspectul distinctiv reținut de public.
Opere principale:
Romane: Leneșele gânduri ale unui trândav (Idle Thoughts of an Idle Fellow), 1886; Trei într-o barcă (Three Men in a Boat), 1889, cel mai cunoscut roman al său; Jurnalul unui pelerinaj (The Diary of a Pilgrimage), 1891; Note de roman (Novel Notes), 1893; Al doilea gând al unui trândav (Second Thoughts of an Idle Fellow), 1898;Trei hoinari / Trei pe roți (Three Men on the Bummel / Three Men on Wheels), 1900; Paul Kelver, un roman, 1902; Discuție la ceai (Tea-table Talk), 1903; Tommy and Co, 1904; Ei și eu (They and I),1909; Toate drumurile duc la Calvar (All Roads Lead to Calvary), 1919; Anthony John, 1923; Dragostea lui Ulrich Nebendahl (The Love of Ulrich Nebendahl), 1909; Gluma filosofului (The Philosopher’s Joke), 1909;
Colecții: Povestiri după cină (Told After Supper),1891; John Ingerfield și alte povestiri (John Ingerfield: And Other Stories), 1894; Schițe în lavandă, albastru și verde (Sketches in Lavender, Blue and Green), 1895; Observațiile lui Henry (The Observations of Henry), 1901; Îngerul și autorul și alții (The Angel and the Author and Others (Îngerul și autorul și altele), 1904; Soțiile americane și altele (American Wives and Others), 1904; Locatarul de la etajul al treilea și alte povestiri (The Passing of the Third Floor Back: And Other Stories), 1907; Malvina din Bretania (Malvina of Brittany), 1916.
Non-ficțiune: Viața și vremurile mele (My Life and Times), 1926.