Johann Sebastian Bach

---

Johann Sebastian Bach, 21 mar. (31 mar. stil nou) 1685 – 28 iul. 1750,  născut în Eisenach, Turingia, Ducatele Saxone Ernestine, Germania, compozitor al epocii baroce, cel mai faimos membru al unui familii numeroasă de muzicieni din nordul Germaniei.

Deși a fost admirat de contemporanii săi în primul rând ca un clavecinist remarcabil, organist și expert în construcția de orgi, Bach este acum considerat unul dintre cei mai mari compozitori ai tuturor timpurilor și este celebrat ca creatorul Concertelor Brandenburgice, Clavecinul bine temperat, Liturghia în si minor și numeroase alte capodopere ale muzicii bisericești și instrumentale. Apărând într-un moment propice al istoriei muzicii, Bach a putut să cerceteze și să reunească principalele stiluri, forme și tradiții naționale care s-au dezvoltat în timpul generațiilor precedente și, în virtutea sintezei sale, să le îmbogățească pe toate.

A fost cel mai renumit membru al unei familii de muzicieni din nordul Germaniei, cunoscut în timpul vieții ca un virtuoz al clavecinului, organist și constructor de orgi, iar astăzi este considerat unul dintre cei mai importanți compozitori ai tuturor timpurilor. Cele mai cunoscute piese ale sale rămân Concertele brandenburgice, Clavecinul bine temperat, Missa în si minor, alături de numeroase capodopere ale muzicii bisericești și instrumentale. Bach a trăit într-o perioadă importantă în istoria muzicii, încorporând și sintetizând în opera sa principalele stiluri, forme și tradiții naționale.

Johann Sebastian Bach își datorează inițierea timpurie în muzică tradiției familiei. Tatăl său, muzician, l-a învățat să folosească instrumentele cu coarde, iar unchiul său l-a învățat să cânte la orgă.

Rămas orfan la 9 ani, a fost crescut de fratele său mai mare Jean Christophe, organist în Ohrdruf. A învățat să cânte și la clavecin. Creator al formei concertului pentru claviatură și al muzicii moderne de cameră, în care fiecare instrument avea de acum înainte o importanță egală, Bach a adus la perfecțiune toate formele de muzică ale timpului său, cu excepția operei, pe care nu a abordat-o.

Religia i-a marcat opera în mod semnificativ: în calitate de kapelmaistru (dirijor), trebuia să asigure devotamentul și plăcerile diferiților prinți pentru care lucra. Pe lângă călătoriile și compozițiile sale, Bach și-a construit o viață de familie plină: s-a căsătorit de două ori și a locuit într-o casă plină de copii. Bach a avut 20 de copii, dintre care 10 au supraviețuit până la maturitate. Câțiva dintre fiii săi au devenit, de asemenea, compozitori de succes, printre care Wilhelm Friedemann Bach, Carl Philipp Emanuel Bach și Johann Christian Bach. După o carieră productivă, Johann Sebastian a murit la Leipzig pe 28 iulie 1750.

Fiind născut într-o familie de muzicieni remarcabili, Bach a scris la vârsta de 50 de ani o genealogie a neamului său Originile familiei muzicale Bach, ajungând cu arborele genealogic până la stră-străbunicul său care fusese morar sau brutar, de religie luterană, alungat spre sfârșitul secolului al XVI-lea din Ungaria, în timpul persecuțiilor religioase și care s-a stabilit la Wechmar, în Turingia, o regiune istorică a Germaniei. Acest strămoș al său cânta din țiteră în timp ce măcina.

Pană la nașterea lui Johann Sebastian, ramura sa era cea mai puțin distinsă din marea familie; unii dintre membrii săi, precum Johann Christoph si Johann Ludwig, fuseseră interpreți priceputi, dar nu compozitori. Fiii lui Johann Sebastian vor deveni cei mai importanți muzicieni ai familei: Wilhelm Friedmann, Carl Philipp Emanuel si Johann Christian, supranumit “Bach cel englez”.

Operele lui Johann Sebastian sunt apreciate pentru profunzimea intelectuală, stăpânirea mijloacelor tehnice și expresive, pentru frumusețea artistică.

A scris 166 de corale pentru orgă, peste 300 de cantate, Patimile după Sf. Matei,1729, Oratoriul de Crăciun, 1734, 21 corale, 1739, variațiuni, Variatiunile Goldberg, Variatiunile Canonice, Ofranda muzicală, 1747, Arta fugii, 1749-1750, Patimile după Sf. Ioan, 1723, Magnificat pentru Crăciun, 1723, 7 motete (lucrări religioase scrise în stil polifonic).