Joyce Carol Oates
Joyce Carol Oates, pseudonime Rosamond Smith și Lauren Kelly, 16 iun. 1938, născută în Lockport, New York, S.U.A., romancieră, scriitoare de nuvele și eseistă americană remarcată pentru vasta sa producție literară într-o varietate de stiluri și genuri. Deosebit de realiste sunt reprezentările sale despre violență și rău în societatea modernă.
Scriitoarea este membră Mensa (societatea persoanelor cu IQ ridicat) și a fost de două ori finalistă la nominalizările Premiului Nobel pentru Literatură.
Oates s-a născut în statul New York, fiica unui designer industrial de scule și matrițe, mama ei fiind casnică. Provenită dintr-un mediu rural modest, izolată alături de o soră cu autism și un tată absent, tânăra și-a găsit refugiul în literatură și a descoperit de la o vârstă foarte fragedă scrierile lui Faulkner, Dostoievski și surorile Brontë. Tensiunile sociale, puterea, feminitatea, sexualitatea, toate acestea sunt teme pe care autoarea le abordează și le dezvoltă cu pesimism și luciditate.
Bunica ei paternă, Blanche Woodside, locuiește cu familia și este foarte apropiată de Joyce, care o va aminti în romanul ei Fiica groparului (The Gravedigger’s Daughter), 2007. Are un frate, Fred Jr, născut în 1943, și o soră, Lynn Ann, născută în 1956.
Foarte devreme, s-a interesat de lectură, în special de povestea lui Lewis Carroll, Alice în Țara Minunilor, carte pe care i-a dăruit-o bunica ei și despre care va spune că a exercitat cea mai mare influență literară asupra sa.
În adolescență, a descoperit scrierile lui William Faulkner, Fiodor Dostoievski, Henry David Thoreau, Ernest Hemingway, Charlotte Brontë și Emily Brontë, care mai târziu o vor influența foarte mult. A început să scrie la 14 ani, când bunica sa i-a dăruit o mașină de scris.
A studiat limba engleză la Syracuse University (B.A., 1960) și la Universitatea din Wisconsin (MA, 1961). A predat limba engleză la Universitatea din Detroit din 1961 până în 1967 și la Universitatea Windsor din Ontario, Canada, între 1967 și 1978. Din 1978 a predat la Universitatea Princeton.
În 1961 s-a căsătorit cu Raymond J. Smith (decedat în 2008), un coleg de studii englez care a devenit el însuși profesor de literatură engleză și editor. Împreună cu el a publicat The Ontario Review, o revistă literară.
La începutul carierei sale, Oates a contribuit cu povestiri la o serie de magazine și reviste, inclusiv la Prairie Schooner, Literary Review, Southwest Review și Epoch, iar în 1963 a publicat prima sa colecție de povestiri, Lângă poarta dinspre nord (By the North Gate).
Primul său roman, Căderea (With Shuddering Fall), a apărut în 1964 și a fost urmat de o a doua colecție de nuvele, Upon the Sweeping Flood, 1965, după care a scris prolific, în medie cam două cărți pe an.
Cu romane precum Lor (Them), 1969, Fiica groparului (The Gravedigger’s Daughter) sau Putregai delicios (Delicious Rot), Oates înfățișează o față intransigentă, fără compromis a Americii, în principal cea a anilor 1960 și 1970.
Puțin aparte în ansamblul operei sale, romanul Blonda (Blonde), inspirat din viața lui Marilyn Monroe și publicat aproape în întreaga lume, i-a câștigat aprecierile unanime din partea criticilor. Datorită portretului creionat lui Marilyn Monroe, Blonda (Blonde), a avut cel mai mare succes în anul 2000. Dincolo de explorarea unui mit american, scriitoarea încearcă să descopere problema identităţii, întrezărind în emblematica actriță hollywoodiană portretul în filigran al propriei sale mame care a murit foarte devreme, o figură prezentă și în romanul Mama dispărută (Missing mother).
Același succes l-a avut și romanul Cascadele (The Falls), 2004, datorită căruia a câștigat Premiul Femina pentru autori străini în Franța.
Pe lângă lucrări de ficțiune, a publicat colecții de nuvele, romane de mister sub pseudonimele Rosamond Smith și Lauren Kelly, piese de teatru, eseuri, poezie și critică literară.
Romanele lui Oates cuprind o varietate de epoci istorice și genuri literare. Operele ei înfățișează adesea indivizi americani ale căror vieți intens experimentate și obsesive sfârșesc tragic din cauza unor forțe care îi domină și pe care nu le pot controla. Cărțile sale îmbină un tratament realist al vieții de zi cu zi cu reprezentări mai dure ale acesteia.
A câștigat numeroase premii pentru scrierile sale, printre care: National Book Award, pentru romanul Lor (Them), 1969, două premii O. Henry, Medalia Națională pentru Științe Umaniste și Premiul Ierusalim (2019), precum și Premiul Internațional Cino Del Duca în 2020. În mai 2020, Joyce Carol Oates a fost onorată de Institutul Franței cu Premiul Internațional Cino Del Duca, salutând în persoana ei uniunea dintre o imensă autoare și un mare umanist.
Premiul Internaţional Cino del Duca este una dintre cele mai importante distincţii ale fundaţiilor Institutului Franței și are o valoare de 200.000 de euro fiind adesea considerat anticamera Premiului Nobel. Rusul Andrei Saharov a obţinut premiul internaţional în 1974 şi distincţia Nobel un an mai târziu, peruvianul Mario Vargas Llosa a primit premiul internaţional în 2008 şi Nobelul pentru Literatură în 2010, iar scriitorul francez Patrick Modiano a fost laureat al premiului Cino Del Duca în 2010 şi a primit Nobelul pentru Literatură în 2014. Premiul a fost numit după omul de afaceri, producătorul de film şi filantropul de origine italiană Cino del Duca, care a trăit în Franţa.
Adversară declarată a preşedintelui american Donald Trump, scriitoarea este interesată în special de problema rasismului şi a inegalităţii sociale în cultura americană.
Autoare de eseuri despre arta scrisului, Joyce Carol Oates s-a impus ca o mare doamnă a literaturii americane contemporane.
Opere principale:
Romane:
Căderea (With Shuddering Fall, 1964; O grădină a plăcerilor lumești (A Garden of Earthly Delights, 1967; Oameni scumpi (Expensive People), 1968; Lor (Them), 1969; Țara Minunilor (Wonderland), 1971; Fă ce vrei cu mine (Do With Me What You Will), 1973; Asasinii (The Assassins), 1975; Copilărie (Childwold), 1976; Fiul dimineții (Son of the Morning), 1978; Cybele, 1979; Iubiri profane (Unholy Loves), 1979; Bellefleur , 1980; Îngerul luminii (Angel of Light), 1981; Idila din Valea Bloodsmoor (A Bloodsmoor Romance), 1982; Misterele din Winterthurn (Mysteries of Winterthurn), 1984; Solstițiu (Solstice), 1985; Marya: O viață (Marya: A Life), 1986; Trebuie să-ți amintești asta (You Must Remember This), 1987; Apetitul americanilor (American Appetites), 1989; Pentru că este amară și pentru că este inima mea (Because It Is Bitter and Because It Is My Heart), 1990; Pentru ce am trăit (What I Lived For), 1994; Zombie, 1995; Noi am fost familia Mulvaney (We Were the Mulvaneys), 1996; Omul nebun (Man Crazy), 1997; Inima mea dezgolită (My Heart Laid Bare), 1998; Blues-ul inimii frânte (Broke Heart Blues), 1999; Blonda (Blonde), 2000; Evul Mediu: O poveste de dragoste (Middle Age: A Romance), 2001;Te voi duce acolo (I’ll Take You There), 2002; Fata tatuată (The Tattooed Girl), 2003; Cascadele (The Falls), 2004; Mamă dispărută (Missing Mom), 2005; Fata neagră / Fata albă (Black Girl / White Girl), 2006; Fiica groparului (The Gravedigger’s Daughter), 2007; Sora mea, iubirea mea (My Sister, My Love), 2008; Mica pasăre a paradisului (Little Bird of Heaven), 2009 etc.
A mai scris colecții de povestiri, romane polițiste, de mister, sub pseudonimele Rosamond Smith și Lauren Kelly, nuvele, piese de teatru, eseuri și memorii, poezii, ficțiune pentru adolescenți, ficțiune pentru copii.