Martha Bibescu

Martha Bibescu, născută Martha Lucia Lahovary, alias Marthe Bibesco, pseudonim literar Lucile Decaux, 28 ian. 1886 – 28 nov. 1973, romancieră, poetă, politiciană și memorialistă română și franceză. A trăit 87 de ani.

S-a distins, prin întreaga sa operă, ca o prezență de o mare noblețe de spirit.

A fost fiica diplomatului Ion Lahovary, ministru al României la Paris și ministru de Externe, grec de origine, și a Smarandei (Emma) Mavrocordat, înrudindu-se după mamă cu familia Mavrocordat (având ca strămoș pe Mavrocordat dragomanul, adică translatorul Porţii Otomane la finele veacului al XVII-lea, tot grec), iar soţul, George Valentin Bibescu, era preşedinte fondator al Aeroclubului Român și nepotul domnitorului Gheorghe Bibescu.

Născută în București, l-a urmat pe tatăl său numit diplomat la Paris, iar Franța a devenit a doua sa patrie (vorbea franceza înainte de română). S-a căsătorit cu prințul George Valentin Bibesco la vârsta de șaisprezece ani și a început să frecventeze saloanele literare și mondene. În același timp, a început să scrie jurnale de călătorie și poezie care au fost apreciate de critici. Foarte repede, ea și soțul ei au început să ducă o viață separată.

Era prietenă cu regina Maria a României. A fost proprietara palatului Mogoşoaia, căruia i-a redat strălucirea de pe vremea ctitoriei lui Constantin Brâncoveanu și a conacului de la Posada (Castelul Posada sau Castelul Bibescu). A  călătorit foarte mult, fără a studia în vederea unei profesii.

I-a cunoscut pe Marcel Proust, Anatole France, Paul Valéry, Jean Cocteau, Rainer Maria Rilke, Paul Claudel ş.a. care frecventau salonul ei literar. A cunoscut mari personalităţi politice ale epocii.

A debutat la Paris cu volumul Les huit Paradis (Cele opt raiuri), 1908, Premiul Academiei Franceze. S-a consacrat cu volumul Isvor, le pays des Saules (Izvor, ţinutul sălciilor), 2 vol., 1923, considerat capodopera sa.

Cariera sa a început cu adevărat odată cu publicarea, în 1924, a Papagalului verde, un tablou al cercurilor literare rusești în exil, apreciată ca o revelație de către autori celebri. Din acel moment a publicat mult. În 1928, a fost o primă încercare: La bal cu Marcel Proust.

A călătorit mult și a scris însemnări de călătorie foarte apreciate. Sub pseudonimul Lucile Decaux a scris foiletoane populare: Maria Walewska, apoi Katia, imortalizată în film de Danielle Darrieux.

Ruinată după război (proprietățile ei au fost confiscate de comuniști în timp ce se afla în Franța), pentru a trăi, a trebuit să se dedice în totalitate scrisului. Martha Bibescu a fost aleasă membră a Academiei Regale de Limbă și Literatură Franceză din Belgia în 1955.

Și-a dedicat ultimii ani din viață proiectului unei vaste fresce, în mai multe volume, legate de istoria Europei și în care aveau să intervină strămoșii săi. Doar Nimfa Europa, în 1960, și Unde cade fulgerul au fost publicate, ultima, postum.

Nu şi-a uitat niciodată ţara natală: Une victime royale: Ferdinand de Roumanie (O victimă regală: Ferdinand al României), 1927; Pages de Bukovine et de Transylvanie (Pagini despre Bucovina şi Transilvania), 1930.

Post-mortem, i-a apărut la Bucureşti, Jurnal politic (ianuarie 1939 – ianuarie 1941), 1979.

Opere principale:

Cele opt raiuri, 1908, (Les Huit Paradis); Alexandru Asiaticul, sau istoria celei mai mari fericiri posibile, 1912 (Alexandre Asiatique, ou l’histoire du plus grand bonheur possible); Izvor, țara sălciilor, 1923, (Isvor, Le Pays de Saules), un tablou idilic al vieții din România; Papagalul verde, 1923 (Le Perroquet Vert); Destinul lordului Thomson, 1927, (Le destin du lord Thomson of Cardington); La bal cu M. Proust,  1928, (Au bal avec M. Proust); Viața unei prietenii. Corespondența mea cu abatele Mugnier, 1951 – 1957, (La Vie d’une amitié. Ma correspondance avec l’abbé Mugnier); O fiică necunoscută a lui Napoleon, 1935 (Une fille inconnue de Napoleon); Egalitate, 1935 (Egalité); Confesorul și poeții, 1970, (Le Confesseur et les poètes); Corespondența cu Paul Claudel, 1972, (Échanges avec Paul Claudel); Catherine-Paris, 1927; O victimă regală, Ferdinand de România, 1927, (Une victime royale, Ferdinand de Roumanie); Noblețea robei, 1928, (Noblesse de robe); Portrete regale (Royal portraits); Cruciadă pentru anemonă, 1931, (Croisade pour l’anémone), Râsul naiadei, 1935, (Le rire de la Naïade); Nimfa Europa, 1960, (La Nymphe Europe).

Mai mult…

Share |

Comments are closed.

Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.