Minciuna în care trăim sau eșecul civilizatiei noastre consumeriste

“Intr-o epoca de minciuna universala, sa spui adevarul este deja un act revolutionar.”

George Orwell

Nici o robie nu-i mai rusinoasa decat cea de bunavoie.

Lucius A. Seneca

Ce s-a întâmplat în ultimii două sute de ani de am ajuns aici, la marginea prapastiei? Cum am ajuns la acest paradox modern: o societate careia ii prețuim confortul, dar a cărui obtinere s-a facut cu pretul efectelor negative in continua crestere asupra ecosistemelor planetei?

Societatile noastre de consum reduc toate relațiile umane la relațiile de piață. În sistemul economic dominant nu mai este cererea cea care determină oferta, ci oferta este cea care determină cererea. Astfel, în mod regulat, sunt create noi nevoi, considerate rapid vitale, sursa a uzurii morale programate.

Intoxicarea cu campanii publicitare agresive si continue ne determina să credem că acest materialism ne face liberi și evoluati, în realitate, acesta ne înrobește și ne dezumanizeaza mai mult ca oricand. Aceasta schimbă fundamental relațiile umane: lucrurile ajung să ne domine și să ne indeparteze de ceilalti,  inclusiv de legătura noastră ancestrala cu natura.

Niciodată în istoria omenirii, mediul inconjurator nu a fost atât de degradat pana la punctul în care chiar și aerul pe care îl respirăm a devenit cancerigen! Animalele sunt exploatate în condiții industriale groaznice și metodic sacrificate pentru a îmbogăți câțiva privilegiați… Și aceasta, cu sprijinul indirect al consumatorilor, prea preocupati să cumpere, decât să se gândească la sensul și consecințele achizițiilor lor.

Mama noastra nutritoare, Pământul, nu ne mai aparține, ea a fost cumparata și este exploatata fără scrupule de multinaționale și de piețele financiare, care ne împiedică pur și simplu sa ne bucuram de rezultate. Semintele au fost literalmente brevetate: nu mai avem dreptul de a cultiva propriile noastre seminte, suntem hrăniți și formati cu substanțe chimice inutile și periculoase… In timp ce noi am declansat deja cea de-a șasea extincție masivă a biodiversității.

Video: Minciuna in care traim

The lie we live

Condamnati să trăim în iluzia unei lumi libere, ca și mediul nostru, ne distrugem, apar tot mai multe cazuri de maladii incurabile, cancer, autism, boli neurodegenerative, sterilitate… Sclavi ai unui sistem poluator pe care il menținem orbeste.

Sub pretextul dorinței de a ne proteja, guvernele noastre restricționeaza libertatea de exprimare, drepturile omului sunt încălcate, și acceptăm, cocosati, în fiecare zi un pic mai mult, influența sistemului asupra vieților noastre. ” Fascistii de mâine se vor numi ei insisi anti-fasciști”, spunea Winston Churchill…

Elitele noastre sunt corupte și nu sunt reprezentantii voinței poporului: ele se mentin cu orice pret, susținute de majoritatea mass-media care își desfășoară neobosit lucrarea sa de dezinformare, caricaturizand realitatea pentru a ne manipula mai bine.

Marile discursuri manipulatoare și necinstite ale politicienilor sunt plictisitoare si nu fac decat sa ne abata atentia de la adevarata lor infatisare: aceea de veritabili delincventi financiari… Personaje, cel mai adesea mediocre, perfide si cinice care nu vor da inapoi de la nici o infamie pentru a-și apara interesele, protejate de o “justiție” din ce în ce mai partizana și de relațiile lor.

Astăzi, democrațiile isi permit sa vanda arme dictaturilor, sprijinind în același timp, din umbra, cele mai periculoase mișcări fundamentaliste… Ele condamnă, în mod deschis, violența și nedreptățile, dar intretin conflictele și se pregatesc deja pentru războaiele de mâine care vor distruge națiuni întregi pentru satisfacerea unor interese obscure.

Dar care este valoarea societatilor care alimentează războiul în timp ce noi aspiram la o lume a păcii și a respectului?

În timp ce noi suntem prostiti de televiziune, pionii avansează pe marea scena mondială, reducând șansele de supraviețuire ale omenirii.

Este timpul ca noi, cetățenii, să ne punem întrebările corecte:

Ce parere avem despre societatea noastra de consum bulimică care ne pregateste și ne foloseste pentru a distruge insusi suportul vietii in scopul mentinerii intereselor unei elite egoiste?

De ce continuăm să ne lasam înrobiti și să lucram pentru o societate absurdă care nu are nici un viitor și care pune deja în pericol supraviețuirea omenirii?

Cum poate fi considerata o civilizație care îmbogățește pe cei care speculează pe piețele financiare în detrimentul majorității și care ii sărăcește pe cei care aspiră să trăiască simplu și demn?

Cum, după lecțiile triste ale istoriei, putem încă sprijini familiile politice care monopolizeaza puterea, reduc cetatenii la tacere și se pregătesc de război?

Care este castigul și semnificația scurtei noastre treceri pe acest pământ?

Care sunt efectele acțiunilor noastre de zi cu zi?

Acum, problema nu este sa ne salvam sau nu planeta, ci sa reflectam asupra viitorului și semnificatiei pe care dorim să o oferim cuvântului “umanitate”.

Suntem cu toți actorii civilizației pe care o construim. “Să fim schimbarea pe care dorim să o vedem în lume”, spunea Gandhi cu înțelepciune. Această maximă este mai adevărata decât oricând, când, potrivit sondajelor, marea majoritate a internautilor cred că societatea pe care o construim nu are nici un sens si nici nu este durabilă.

Să fim liberi și informati! Privind aceste videoclipuri, sa reflectam asupra sensului vieții noastre și sa alegem un comportament mai onest și profund angajat!

Sondand modul de functionare al societatilor noastre, asa cum a fost explorat globul pamantesc in cautarea energiei pentru a face lumea sa functioneze, acest clip reuseste sa combine informatii de calitate intr-un montaj explicit, invitand la (re)descoprirea, etapa cu etapa, a istoriei combustibililor fosili. Pentru că inițial, trebuie recunoscut faptul că accesul brusc la energie abundenta a dus la iesirea societatilor din sărăcie și mizerie.

Abia mult mai târziu, odată cu apariția consumului ca fenomen “de masă” in toate tarile dezvoltate și a instituțiilor economice care alimentează o creștere perpetuă, efectele externe negative vor iesi la lumină.

Astăzi, nu mai este posibil să se ignore necesitatea de a tranzita într-o eră post-carbon. Dar, omenirea va putea sa devina moderata sau o orbire colectivă voluntară ne va împinge să consumam resursele pana la ultima picătură?

Acest video sintetizeaza, cât se poate de plastic, lumea, fara nici un viitor, pe care o “construim” in fiecare zi distrugandu-ne mediul de viata.

Video: Inainte de sfarsitul lumii

“Astăzi, 80% din despăduriri sunt direct legate de agricultură.”

“În 1926, peste 30% din gospodăriile din SUA dispuneau de această invenție costisitoare, care este masina. Două treimi au fost cumpărate pe credit.

“Între Primul și Al Doilea Război Mondial, consumul de energie al soldatului american mediu a crescut de  228 de ori.”

“La sfârșitul războiului, volumul de petrol transportat prin conductele americane a crescut de 5 ori.”

“…aceste portcontainere (nave cargou ce transporta containere de marimea unui camion) lungi cat un imobil cu o sută de etaje, ce navigau pe  mări sub impulsul generatoarelor, produceau suficientă energie electrică pentru a o furniza unui oraș de 15.000 de locuitori.”

“Zece minute de video pe Youtube genereaza 1 gram de CO2 și fiecare căutare pe Google, cateva centigrame.”

“Infrastructura digitală ar produce astăzi 2% din emisiile de gaze cu efect de seră. La fel cat companiile aeriene care traversează planeta.”

“Rumegătoarele si produsele lor lactate elimina, numai ele, in fiecare an, echivalentul a 5,7 miliarde de tone de CO2. Jumătate provine din metanul eructatiilor lor și un sfert se datorează utilizării pesticidelor pe campurile pe care crește hrana acestora. ”

“Astăzi, peste 80% din energia care se produce in lume provine încă din cărbune, petrol și gaze naturale (81,7%).”

“De la începutul Revoluției Industriale, două treimi din aceste emisii au fost produse doar de 90 de companii, in primele randuri fiind Chevron, Exxon, BP sau Shell.”

“In anii 1950, era necesara arderea unui baril de petrol pentru a extrage 50 de barili de petrol brut. Acum este necesar un consum de 12 ori mai mare de energie pentru a extrage aceeași cantitate din șisturile bituminoase sau din nisipurile bituminoase.”

“La Polul Nord, din cauza topirii banchizei cu o rata medie de 13,4% pe deceniu, Arctica se transformă treptat într-un ocean banal.”

“Geologii au identificat deja 400 de zăcăminte de hidrocarburi care conțin aproximativ 40 de miliarde de barili de petrol și 30.000 de miliarde de metri cubi de gaze naturale.”

© CCC

Share |

Leave a Reply

Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.