Napoleon Bonaparte: legi, monumente și inovații datorate împăratului
Datorită lui Napoleon s-au născut multe inovații în diverse domenii precum dreptul, arhitectura, gastronomia… Împăratul a fost un ctitor al lucrărilor civile franceze.
Napoleon Bonaparte, vizionar al începutului secolului al XIX-lea, a vrut să remodeleze întreaga Franță. În câțiva ani, împăratul a reformat administrația, finanțele, justiția, codul civil și chiar bacalaureatul. Toate aceste schimbări s-au înscris pentru totdeauna în peisajul francez, amestecând tradițiile Vechiului Regim cu noutățile perioadei revoluționare. Napoleon a contribuit astfel la conturarea identității țării, devenind unul dintre fondatorii instituțiilor franceze.
Toate aceste invenții nu au fost făcute neapărat de Napoleon însuși, dar a reușit să-i inspire pe unii. Fără el, aceste descoperiri nu ar fi avut niciodată un punct de plecare. Când a lansat un concurs pentru a rezolva problema conservării alimentelor, Franța a descoperit cutia de conservă de tablă. Când a blocat porturile Europei, Franța a înlocuit cafeaua cu cicoarea… Nașterea FBI-ului este și ea strâns legată de Napoleon, oricât de surprinzător ar părea.
Arcul de Triumf
Monumentul a fost creat după victoria de la Austerlitz.
Important monument parizian, Arcul de Triumf a fost construit în onoarea Marii Armate. După victoria de la Austerlitz, în 1805, Napoleon a promis trupelor sale „că se vor întoarce la casele lor doar sub Arcuri de Triumf”. Zis și făcut, împăratul s-a ținut de cuvânt. Lucrările au început în anul următor, în 1806, și au fost finalizate în 1836, sub domnia lui Louis-Philippe.
În timpul domniei sale au fost lansate și alte construcții: coloana Vendôme (1805-1810), palatul Brongniart – Bursa din Paris – (1807-1825) și biserica Madeleine (terminată în 1842). Străpungerea străzii Rivoli (după numele victoriei lui Napoleon în bătălia de la Rivoli împotriva armatei austriece, 14-15 ianuarie 1797), a străzii Castiglione și a străzii Piramidelor, reînnoirea fațadei palatului Bourbon (începută în 1808) și trei poduri: Podul Artelor (1803), Podul Austerlitz și Podul Iéna.
Cutia de conserve
Un concurs de conserve!
Pentru a contracara scorbutul care a provocat multe pierderi de vieți omenești în cadrul armatei și pentru a găsi cea mai bună metodă de conservare a alimentelor proaspete, Napoleon I a organizat un concurs al conservelor.
În 1810, Nicolas Appert a câștigat premiul cu „apertizarea”, ambalarea într-o cutie de metal. A primit o recompensă de 12.000 de franci drept compensație.
Circulația pe dreapta
Un mare strateg, Napoleon Bonaparte știa că, pe câmpul de luptă, lupta începea cu flancul stâng al cavaleriei. Pentru a câștiga avantaj jucând pe efectul surprizei, împăratul le-a ordonat soldaților săi să lupte cu mâna stângă, ceea ce i-a forțat să atace din dreapta.
Rezultatul a dat roade. Napoleon a decis atunci să impună circulația pe dreapta pe toate drumurile. Toți, cu excepția… englezilor neînvinși.
Când automobilul a fost inventat, s-a păstrat sensul de mers pentru a facilita conviețuirea conducătorilor și șoferilor.
Codul civil
Legi pentru toți
“Adevărata mea glorie nu este că am câștigat patruzeci de bătălii; Waterloo va șterge amintirea atâtor victorii. Ceea ce nimic nu va șterge, ceea ce va trăi pentru totdeauna, este Codul meu Civil. Totuși, va trebui să-l refac peste treizeci de ani.” va spune împăratul.
Promulgat în 1804 de Napoleon, Codul civil standardizează regulile vieții comune ale francezilor. O premieră istorică. Înainte de Revoluția Franceză, ei erau supuși unor reguli diferite în funcție de condițiile lor sociale sau de locurile de reședință.
De atunci, a fost modificat de mai multe ori, ținând cont de schimbările din societate. Este astăzi baza dreptului civil și a fost imitat în multe alte țări.
Piața Vosgilor – Place des Vosges
Primul departament venit…
În 1800, pentru a umple cuferele statului, Napoleon a cerut departamentelor să-și plătească impozitele și restanțele. Cel din Vosgi a fost cel mai rapid să-și achite contribuțiile.
Pentru a-i aduce un omagiu, Napoleon a dat fostei Piețe Regale din Paris numele de „Place des Vosges”.
Sfecla de zahăr
Noul zahăr
În 1806, Napoleon Bonaparte a promulgat „blocada continentală”, menită să blocheze toate mărfurile britanice. Doar că odată cu acest embargo, s-a resimțit lipsa de zahăr din trestie.
Împăratul a cerut cercetătorilor să găsească un produs înlocuitor. În 1810, Benjamin Delessert a avut ideea de a extrage zahărul din sfeclă. Cultivarea sfeclei de zahăr a fost lansată apoi pe scară largă, iar Franța este și astăzi principalul producător mondial.
Bacalaureatul
Bacalaureatul se datorează, în forma sa actuală, lui Napoleon. A refăcut universitățile din Vechiul Regim (Teologie, Drept și Medicină) și a creat două facultăți (Litere și Științe).
În 1808, a restaurat „maître ès arts” (din latină, Magister Artium, Maestru în arte) pe care l-a numit Baccalauréat, prima diplomă universitară. Pentru a putea susține examenele, candidații trebuiau să aibă cel puțin 16 ani.
Prima sesiune a avut 31 de absolvenți (în principal din rândul burgheziei), din care au luat bacalaureatul 25 de laureați. Bacalaureatul “ès sciences”, în „știință” a fost creat abia în 1852.
Liceul
Liceul – Elita națiunii
Dintre creațiile lui Napoleon Bonaparte, liceul rămâne una dintre cele mai simbolice. Înființat prin legea din 11 Floréal a anului X (1 mai 1802), scopul liceului era formarea „elitei națiunii”.
Legea din 11 Floréal din anul X, votată pe 1 mai 1802 sub consulatul lui Napoleon, este una dintre principalele schimbări suferite de învățământul francez. Într-adevăr, această lege a instituit liceele pentru a înlocui școlile centrale și a reformat învățământul secundar și special.
Face parte din „masele de granit”, desemnând instituțiile civile create la acea vreme, la fel ca și Codul civil.
Liceele pentru băieți au fost create în 1802, cele pentru fete au fost create în 1880 cu legea propusă de politicianul Camille Sée, cel care a creat și École normale supérieure din Sèvres în 1881.
Puiul Marengo
O descoperire savuroasă!
După ce a ieșit învingător din Bătălia de la Marengo din 14 iunie 1800, generalul Bonaparte a vrut să sărbătorească. Dar în cămară nu mai rămăseseră decât pui, raci, roșii, ouă și ulei.
Dunan, bucătarul armatei italiene, a hotărât să amestece totul în același fel de mâncare. Lui Napoleon i-a plăcut atât de mult, încât a mai cerut. Mâncarea a fost denumită „pui Marengo”.
Astăzi, rețeta a fost simplificată, devenind un pui sotat (rumenit în unt), apoi înăbușit într-un sos de roșii și vin alb.
Banca Franței
Privilegii
În urma recesiunii severe care a urmat după Revoluția Franceză, Napoleon a participat la crearea Băncii Franței pentru a reactiva economia.
În 1803, Banca a obținut privilegiul de emitere, adică avea dreptul de a tipări bancnote. La acea vreme, francezii nu aveau încredere în valoarea simbolică a hârtiei, preferându-i aurul.
Napoleon le-a certificat apoi francezilor că pot, în orice moment, să-și schimbe bancnotele cu o cantitate de aur de aceeași valoare.
Canalizările, trotuarele, numerotarea caselor pariziene
Kilometri de canalizare sub Paris
Napoleon voia să elibereze capitala de mirosurile sale urâte din cauza evacuării apelor uzate de pe drumuri. S-a hotărât să construiască zece kilometri de canalizare, aerisind astfel Parisul. De asemenea, a creat primele trotuare și jgheaburi, care au înlocuit bălțile stătute.
O altă reformă foarte importantă a fost introdusă la Paris pe 4 februarie 1805. Cea a numerotării caselor. Napoleon Bonaparte a adoptat sistemul par-impar stabilit în raport cu fluviul: a început de la capătul străzii cel mai apropiat de Sena (în sensul curentului, pentru străzile paralele cu fluviul), cu numerele impare în stânga, iar numerele pare în dreapta. Acest sistem a fost introdus în tot orașul, servind drept exemplu în Europa.
Cicoarea
Cicoare sau cafea?
În 1808, Napoleon Bonaparte a decis să blocheze porturile Europei, oprind astfel aprovizionarea cu cafea.
Doctorul Kneipp a introdus apoi pe piață un produs preparat de țărani: rădăcini de cicoare arse.
Diluat în apă fierbinte, acest amestec înlocuiește cafeaua, fiind în același timp mai economic, dar și mai bun pentru sănătate
Roche-sur-Yon
Statuia împăratului în „Piața Napoleon” din La Roche-sur-Yon
Napoleon a fondat orașul La Roche-sur-Yon în 1804. În timpul Revoluției Franceze, insurecția din Vendée a fost de o atrocitate atât de mare încât a dus la masacrul populației sale.
Războiul din Vendée a fost un război civil care a opus în timpul Revoluției Franceze, în vestul Franței, republicanii („albaștrii”) regaliștilor („albii”) între 1793 și 1796, cu izbucniri finale în 1799, 1815 și 1832.
Împăratul a considerat necesară reintegrarea regiunii traumatizate în comunitatea națională. Și pentru a-i împăca pe vendeeni cu națiunea, a hotărât să transforme acest mic sat într-o prefectură, menită să pacifice și apoi să „civilizeze” Vendéea.
Prefectul Merlet a propus numele lui Napoleon: „Dacă numele departamentului amintește de ravagii și distrugeri, numele noului oraș îl păstrează pe cel al Geniului binevoitor care și-a reparat nenorocirile”. Împăratul a acceptat. După ce a cunoscut mai multe nume în timpul secolului al XIX-lea, orașul va redeveni definitiv La Roche-sur-Yon în 1870.
O nouă societate
Napoleon, un reformator
Napoleon Bonaparte a înființat și alte instituții, în diverse domenii, care încă îi supraviețuiesc.
În cadrul statului, împăratul a elaborat Constituția în 1799, creând Consiliul de Stat și Senatul. Acest lucru a făcut posibilă reorganizarea administrației în Franța în urma Revoluției.
În educație, s-a adăugat crearea Școlii Militare din Saint-Cyr și a Legiunii de Onoare.
În economie, Napoleon a instituit o nouă monedă, francul Germinal, pe 7 aprilie 1803.
A transformat sistemul judiciar odată cu crearea Curților de Apel și a Curții de Casație (cunoscută anterior drept Tribunal de Casație).
FBI-ul (Federal Bureau of Investigation)
Biroul Federal de Investigații
Nepotul lui Napoleon, Charles Joseph Bonaparte, a fondat FBI-ul în 1908. După ce a studiat dreptul la Harvard, a devenit procuror general al Statelor Unite. Acesta era responsabil cu desfășurarea anchetelor privind criminalitatea organizată și fraudele comise împotriva Trezoreriei.
Charles Joseph Bonaparte a decis să-și creeze propria agenție de anchetatori. Astfel s-a născut BOI (Bureau of Investigation), pe 26 iulie 1908.
O naștere marcată de rădăcinile sale franceze și imperiale: acronimul FBI poartă sigiliul împăratului Napoleon I. Mai mult, termenul „birou” este o expresie foarte puțin folosită în limba engleză. În 1935, BOI a devenit FBI (Federal Bureau of Investigation).
© CCC