Science-fiction-ul devine realitate științifică. O serie de tehnologii sunt pe cale să pună la îndoială, în mod radical, însăși ideea despre ce înseamnă a fi om. Datorită numeroaselor progrese în ingineria genetică, nanoboți, robotică, inteligență artificială și în alte domenii, mulți experți consideră că este posibilă eradicarea bolilor, reconstruirea și locuirea unor corpuri care nu îmbătrânesc, precum și amplificarea considerabilă a intelectului.
Poate că ne aflăm chiar în punctul de cotitură dintre condiția umană și cea post-umană. Ce tehnologii sunt disponibile în prezent care ar putea apărea în viitorul apropiat sau chiar mai târziu? Care sunt implicațiile morale pe parcursul tranziției de la o stare mai bună de sănătate și bunăstare către transumanism?
S-a discutat cu o pleiadă de experți, printre care William B. Hurlbut, bioetician și profesor de neurobiologie la Facultatea de Medicină a Universității Stanford, David Eagleman, neurocercetător, tehnolog și autor de bestselleruri, Michael Levin, biolog specializat în biologia dezvoltării și Bryan Johnson, director executiv în domeniul tehnologiei, care și-a vândut compania către PayPal pentru 800 de milioane de dolari și care, în prezent, investește milioane în căutarea tinereții veșnice. Viitorul, fie că suntem pregătiți sau nu, este deja aici.
Science-fiction-ul reprezintă orice idee care încolțește în minte – ceva ce nu există încă, dar care va apărea în curând, schimbând totul pentru toată lumea și care va face ca nimic să nu mai fie vreodată la fel. În momentul în care ai o idee care schimbă o mică parte a lumii, scrii science-fiction. Acesta este, întotdeauna, arta posibilului, niciodată a imposibilului. — Ray Bradbury
Cultura populară abundă în conținut despre oameni augmentați, cyborgi, inteligență artificială (IA), fuziunea creierului uman cu computerele și atingerea nemuririi prin transferul conștiinței în mediul digital.
Producții precum “The Six Million Dollar Man” și “The Bionic Woman” par astăzi depășite, aproape naive, prin comparație cu cercetările actuale. “2001: O odisee spațială”, “Black Mirror”, “Blade Runner”, “Ex Machina”, “Gattaca”, “Interstellar”, “Limitless”, “The Matrix” și “Star Trek” sunt doar câteva exemple de narațiuni emblematice care, în același timp, reflectă și modelează viitorul umanității.
Multe dintre acestea funcționează ca avertismente, sunt povești de avertizare a omenirii. Transumanismul — convingerea că oamenii pot evolua dincolo de limitele fizice și mentale actuale cu ajutorul științei și tehnologiei — poate stârni atât entuziasm, cât și groază.
Mașinile autonome, ChatGPT (chatbotul bazat pe IA lansat în noiembrie 2022) și roboții umanoizi sunt deja o realitate. Compania Replika dezvoltă chatboturi personalizate, capabile de interacțiune emoțională și susținute de IA. Acestea pot fi configurate, după cum afirmă creatorii, să joace rolul unei iubite sau al unui iubit virtual, al unui prieten sau chiar al unei persoane dragi decedate. Deși prin acestă tehnologie se pot întrezări aspecte pozitive în contextul actualei crize a singurătății, pentru oricine a vizionat filmul “Her” (2013), perspectiva este, de asemenea, tulburătoare.
A reda vederea celor orbi, auzul celor surzi și capacitatea de a merge celor cu deficiențe locomotorii reprezintă o realizare de proporții biblice (a se vedea Isaia 35:5-6). Dar unde se trage linia la granița dintre augmentare și distopie?
La nivel global, se estimează că numărul persoanelor cu vârsta de 60 de ani și peste va crește spectaculos, de la aproximativ 900 de milioane la peste 2 miliarde până la jumătatea secolului. Numeroase instituții academice și agenții guvernamentale oferă resurse pentru o îmbătrânire sănătoasă.
Valter Longo este profesor de gerontologie și științe biologice, director al Institutului pentru Longevitate din cadrul USC (Universitatea din California de Sud), director al Programului pentru Longevitate și Cancer din cadrul IFOM (Institutul FIRC de Oncologie Moleculară) și autor al cărții “The Longevity Diet” („Dieta pentru longevitate”), care a popularizat conceptul de „alimentație programată” (timed eating) pentru o îmbătrânire sănătoasă. Acesta afirmă că ne aflăm în plin „salt înainte” în ceea ce privește diagnosticul și capacitatea organismului de a se repara, regenera și întineri, adăugând: „În cele din urmă, biohacking-ul va prelua controlul”.
Într-adevăr, companii private – dintre care unele beneficiază de finanțări masive din partea unor miliardari precum Larry Ellison, Peter Thiel, Sergey Brin și Jeff Bezos – își propun să încetinească, să oprească sau chiar să inverseze procesul de îmbătrânire.
Startup-ul LifeNaut susține că poate crea un „BioFile” (un fișier biologic), compus din probe de ADN congelate criogenic (criogenate), precum și un „MindFile” (un fișier al minții), cu scopul potențial de a genera un „Mindclone” (o clonă a minții) – o entitate digitală conștientă de sine. Astfel, după cum se precizează pe site-ul lor, chiar și după moartea corpului fizic, individul ar putea continua să existe, pentru totdeauna.
Ca o paranteză, creierul uman conține aproximativ 100 de miliarde de neuroni, cu 100 de trilioane de conexiuni. Scanarea chiar și a unei porțiuni infime din creier – prin microscopie electronică – ar necesita capacități uriașe de stocare a datelor și un consum enorm de energie.
Medicina modernă și măsurile de sănătate publică – incluzând igiena, tratarea apei, nutriția, antibioticele și vaccinurile – au dublat durata de viață a omului în ultimul secol. Este o poveste de succes aproape miraculoasă.
Mișcarea dedicată stării de bine („wellness”) – o industrie estimată să atingă o valoare de 7 trilioane de dolari până în 2025 – speculează aceste realizări concrete pentru a promite o vitalitate tot mai mare. Suntem asaltați cu atât de multe informații încât devine dificil să distingem între soluțiile ineficiente (sau „leacurile miraculoase” false, înșelătoare) și ceea ce este cu adevărat benefic. Experții își împărtășesc perspectiva asupra a ceea ce există deja, a ceea ce urmează să apară în curând și asupra a ceea ce este posibil din punct de vedere științific.
Bryan Johnson, în vârstă de 45 de ani, și-a vândut compania, Braintree Venmo, către PayPal pentru 800 de milioane de dolari. El a cheltuit milioane de dolari pentru a crea protocolul său, „Blueprint”, bazat pe cercetări din peste 1.000 de publicații științifice evaluate de experți, și face publice toate detaliile acestuia. El se autointitulează un „atlet al întineririi”.
Blueprint presupune efectuarea a peste 70 de măsurători ale corpului său (prin analize de sânge, RMN-uri, ecografii, colonoscopii și altele). Dieta și rutina sa sunt stabilite pe baza acestor date. Obiectivul său este ca toate organele sale principale – inclusiv creierul, ficatul, rinichii, dinții, pielea, părul, penisul și rectul – să funcționeze ca ale unei persoane de optsprezece ani. În 2021, el a susținut că și-a redus vârsta epigenetică cu 5,1 ani în decurs de 7 luni, stabilind un record mondial.
„Nu a existat niciodată în istorie un moment mai bun pentru oameni decât cel de acum, iar viteza progresului tehnologic este uluitoare”,
spune Johnson, care urmează o dietă vegană de 1.977 de calorii (consumând peste 32 de kilograme de legume pe lună) și ia zilnic peste 100 de pastile. Regimul său, urmat cu o precizie militară, include antrenamente personalizate, creme pentru piele, proceduri cu laser, terapie prin lumină, o rutină strictă de somn, ochelari care blochează lumina albastră și multe altele.
„Principiul nostru de bază este: nu te încrede în opiniile oamenilor. Încrede-te în date. Spun, în glumă, că Blueprint este cel mai bun protocol de sănătate creat vreodată în istorie. Demonstrați-mi contrariul, folosind propriile voastre date.”
El numește „autodistrugere” orice acțiune care accelerează îmbătrânirea – în special mâncatul în exces, consumul de alimente nesănătoase, privarea de somn, lipsa exercițiilor fizice și fumatul.
„În loc să încerci să faci o mulțime de lucruri pozitive pentru a contracara aspectele negative, concentrează-te, în primul rând, pe eliminarea acelor aspecte negative”, spune Johnson.
Ce ne rezervă viitorul apropiat:
„Ce-ar fi dacă, atunci când ne imaginăm peste 20 de ani, nu ne-am gândi la degradarea și declinul inevitabil? După mine, acesta este cel mai revoluționar gând pe care l-am putea avea… Este o schimbare fundamentală în modul în care ne înțelegem pe noi înșine și ar transforma societatea”, spune Johnson. „Ce-ar fi dacă oamenii ar putea să se conecteze cu tehnologia și să urmeze aceeași traiectorie de evoluție ca aceasta?”
Ce este posibil:
„Imaginați-vă că, în secolul al XXV-lea, o formă de existență – oricare ar fi ea – privește înapoi spre începutul secolului al XXI-lea și se minunează de ceea ce am descoperit noi, în epoca și în locul nostru – lucruri care au schimbat cursul umanității – la fel cum noi privim astăzi înapoi în istorie la electricitate, descoperirea ADN-ului, a germenilor și a penicilinei”, spune Johnson.
„Cred că este posibil ca viitorul existenței să fie mai magic și mai fascinant decât orice și-ar putea imagina cineva. Așadar, pentru mine, obiectivul principal este să fiu prezent în acel viitor.”
Când a fost întrebat dacă acel viitor înseamnă 100 sau 300 de ani, Johnson a răspuns: „Poate că timpul devine irelevant”.
David Eagleman, neurocercetător la Universitatea Stanford, este un autor de succes, a cărui carte, ”Livewired”, a fost nominalizată la Premiul Pulitzer. Este gazda emisiunii “The Brain” pe postul PBS, consultant științific pentru producții precum “Westworld”, bursier Guggenheim, iar discursul său TED a fost vizionat de milioane de oameni.
Cartea explorează și extinde fenomenul plasticității creierului, cu termenul livewired propus ca termen. Autorul consideră că magia creierului nu rezidă în componentele din care este alcătuit, ci în modul în care aceste părți se rețes neîncetat, formând o țesătură vie, electrică. Livewired promite explorarea frontierei științei creierului și descoperirea de noi posibilități și tehnologii la care poate nimeni nici nu a visat încă.
Ce există deja:
Una dintre companiile sale, startup-ul NeoSensory, a creat o brățară haptică (tactilă) ce le permite persoanelor surde să audă. „Preluăm toate funcțiile pe care le îndeplinește urechea internă și le transferăm la nivelul pielii; brățara captează sunetul, îl transmite prin piele către creier, iar astfel persoanele surde pot ajunge să audă.”
Există, de asemenea, o multitudine de tehnologii dezvoltate de alte companii pentru a veni în sprijinul persoanelor surde sau cu deficiențe de auz – de la ochelari care transformă vorbirea în subtitrări, până la metode de regenerare a celulelor auditive, precum și îmbunătățirea aparatelor auditive sau a implanturilor cohleare (aflate în cohlee – parte a urechii interne).
Pentru îmbunătățirea vederii, există tehnologii oculare bionice (de tip „ochi bionic”) – dezvoltate de diverse companii pentru a ajuta persoanele nevăzătoare – precum și mai multe dispozitive destinate persoanelor cu vedere slabă, aflate în prezent în etapa de testare.
Ochiul bionic, conceput ca o componentă cibernetică avansată — o extensie directă a capacităților umane prin intermediul tehnologiei
Ochiul bionic integrează elemente tehnologice specifice:
Micro-circuite și reflexii luminoase: irisul și pupila au fost înlocuite cu senzori optici care emit o ușoară lumină albastră sau aurie.
Interfață neurală directă: structura din jurul ochiului sugerează o fuziune perfectă între tehnologie și țesutul biologic.
Funcționalitate augmented reality (AR): ochiul bionic este cel care pare să proiecteze sau să interacționeze direct cu hologramele din jur, procesând datele în timp real.
Restabilirea vederii reprezintă o provocare. „O treime din creier este dedicată vederii; practic, există un milion de neuroni pentru fiecare ochi care transmit informații către creier”, explică Eagleman, precizând că, în prezent, echipa sa nu poate capta un volum atât de mare de date. „Totuși, am reușit să oferim o soluție pentru nevăzători prin intermediul unei veste care îți permite să simți poziția fiecărei persoane din jurul tău… De fapt, poți percepe mișcarea oamenilor din spatele tău chiar mai bine decât o persoană care vede.”
„Una dintre preocupările mele este dezvoltarea și extinderea simțurilor pe care le avem deja – de exemplu, capacitatea de a vedea în diferite zone ale spectrului, precum infraroșu sau ultraviolet”, afirmă Eagleman, referindu-se la modul în care tehnologia ne extinde „umwelt-ul” (lumea percepută).
Eagleman sugerează că tehnologia brățărilor haptice (tactile) ar putea fi utilizată, de pildă, prin plasarea ei pe o altă persoană, permițându-ne să-i simțim senzațiile. Am putea, de asemenea, să ne conectăm la fiziologia unor grupuri. De exemplu, s-ar putea „extrage date de pe Twitter folosind un anumit hashtag și simți, în timp real, ce spun oamenii despre un subiect anume, printr-o simplă analiză a sentimentelor”.
Ce este posibil:
Când vine vorba de crearea unei copii de rezervă a informațiilor sau introducerea acestora în creier, Eagleman explică:
„Oamenii își imaginează că ar putea, pur și simplu, să-și descarce memoria în altă parte sau să «conecteze» Google la creier – ca un dispozitiv de tip «plug-and-play» – pentru a învăța o limbă străină. Dar lucrurile nu sunt atât de simple”, spune Eagleman.
Datorită geneticii și experiențelor individuale, creierul fiecărei persoane este unic. Prin urmare, orice informație nouă – de exemplu, modul de a pilota un elicopter – ar trebui personalizată special pentru tine. Poate că ar dura între 50 și 500 de ani, dar „este absolut posibil”.
„Un aspect pe care nu îl cunoaștem încă este dacă există ceva special în țesutul biologic – ceva care ar face imposibilă rularea creierului pe un computer cu obținerea aceluiași rezultat. Cu alte cuvinte, dacă aș copia tot ceea ce ține de creierul tău… ai mai fi tu? Ar avea acea entitate o experiență interioară, subiectivă și privată, la fel ca a ta? Nu știm”, spune Eagleman.
„Fiecare neuron din creierul tău generează impulsuri electrice de zeci sau de sute de ori pe secundă, iar tu ai 86 de miliarde de astfel de neuroni. Într-un fel, acesta este codul neuronal care îți construiește viața. Însă, în realitate, nu știm încă să descifrăm acest cod neuronal. Nu am descoperit încă «Piatra din Rosetta» (stelă egipteană, datând din anul 196 î.e.n., din timpul domniei regelui Ptolemeu al V-lea, care are trei inscripții ale aceluiași text în trei limbi antice diferite) pentru descifrarea lui. Tocmai de aceea sunt atât de entuziasmat. Sper să trăiesc suficient de mult încât să aflu răspunsul la această întrebare.”
Michael Levin este profesor la Universitatea Tufts, unde conduce Centrul pentru Biologie Regenerativă și a Dezvoltării, axat pe progrese în domeniul regenerării, cancerului și defectelor congenitale. Echipa sa studiază genetica moleculară, biofizica, fiziologia dezvoltării și inteligența artificială pentru a crea noi instrumente menite să înțeleagă și să valorifice „software-ul vieții”. El a contribuit la descoperirea „xenoboților” – organisme robotice minuscule, programabile, create din celule stem de broască.
Ce există deja:
„Xenoboții sunt alcătuiți din celule ale pielii embrionilor de broască, normale din punct de vedere genetic. Nu am modificat genomul. Nu am introdus nanomateriale neobișnuite. Așadar, ceea ce observăm este că niște celule complet normale, plasate într-un mediu diferit și eliberate de influența de control a celulelor vecine obișnuite, capătă capacitatea de a duce o viață complet nouă, cu comportamente și anatomii diferite, fiind capabile să îndeplinească funcții noi”, explică Levin.
„Această platformă permite experimente menite să descifreze codurile genetice morfogenetice; ne ajută, la propriu, să înțelegem ce fel de semnale și stimuli pot fi transmise celulelor normale pentru ca, în cele din urmă, acestea să construiască exact ceea ce ne dorim.”
Pentru a veni în sprijinul persoanelor care suferă de paralizie, diverse companii au dezvoltat inovații precum scaune cu rotile controlate prin intermediul creierului, tehnologii care redau simțul tactil, exoschelete robotice care permit mersul, precum și implanturi care ajută pacienții să înoate, să meargă și să pedaleze.
Ce urmează în viitorul apropiat:
Medicina regenerativă transformatoare, „care ne permite să construim organe noi, să rezolvăm problema îmbătrânirii, să reprogramăm cancerul – transmițând unui grup de celule instrucțiuni despre ceea ce dorim să construiască – va rezolva majoritatea problemelor din medicină”,
spune Levin, adăugând că astfel de „bioboți” ar putea, de asemenea, să contribuie la curățarea mediului înconjurător și nu numai.
„Oamenii citesc diverse lucrări științifice și înțeleg potențialul acestei tehnologii, dar apelurile pe care le primesc sunt de-a dreptul sfâșietoare. Nici măcar nu sunt clinician. Nu lucrez cu pacienți umani, și totuși primesc telefoane în fiecare zi: copilul meu are un defect congenital, am o leziune a măduvei spinării, mi-am pierdut un membru, am trecut printr-un incendiu, îmi pierd vederea, sufăr de o boală degenerativă a creierului. Vorbim despre cancer – orice tip de cancer, orice vă puteți imagina; este incredibil. Nevoia medicală urgentă existentă în prezent este pur și simplu uluitoare.”
Ce este posibil:
„Cred că primul lucru care se va întâmpla este că vom realiza că vechile concepții despre ce înseamnă să fii om – ideea că a fi om presupune o anumită formă fizică sau un anumit genom uman – vor deveni complet irelevante”, spune Levin, adăugând că, în jurul nostru, vom întâlni oameni care poartă diverse tipuri de implanturi, sunt conectați la diferite dispozitive sau utilizează diverse proteze. El explică faptul că omul viitorului nu va mai fi definit prin forma sau compoziția sa. De exemplu, o persoană ar putea fi alcătuită în proporție de 40% din componente electronice și 60% din țesut uman.
„Unul dintre aspectele esențiale pe care ni le dezvăluie xenoboții este că vechile categorii – acele clasificări binare de tipul «organism versus mașină» sau «om versus cyborg» – sunt complet inutile. Au fost utile într-o etapă în care nu dispuneam nici de tehnologia, nici de imaginația necesare pentru a ne extinde orizonturile… Este pur și simplu punctul în care ne-a adus evoluția. Iar acum avem posibilitatea de a îmbunătăți toate aceste aspecte în mod deliberat – nu prin accidente aleatorii cauzate de mutații, ci cu discernământ, compasiune și un plan concret menit să îmbunătățească calitatea vieții, experiența de viață a tuturor.”
Levin adaugă că unii oameni ar putea dori, de exemplu, „o a treia emisferă cerebrală pentru a deveni mai inteligenți, capacitatea de a trăi sub apă, rezistență la radiații – ceea ce ar facilita călătoriile în spațiu – sau poate o durată de viață mult mai lungă”. El mai precizează că inteligența artificială ar putea funcționa asemenea unui „translator din “Star Trek”, permițându-ne să comunicăm cu orice formă de existență – ba chiar să ne împărtășim mintea sau conștiința cu alte creaturi.
„Nu este vorba doar despre capacitatea de regenerare sau reziliență. Este vorba despre ceea ce eu numesc «libertatea întrupării». În prezent, te naști și te trezești, pur și simplu, într-un anumit corp, fără a avea vreun control asupra acestui fapt.”
Întrebat despre modul în care acest viitor ar putea influența religia, Levin a spus: „Am avut discuții extrem de interesante cu un grup de călugări budiști pe această temă, iar ei au rămas complet imperturbabili. Nimic din toate acestea nu li se pare ciudat, spune Levin. “Ei înțeleg deja că, într-o anumită viață, o ființă poate lua orice formă, forma în care te întrupezi poate fi orice – de la un buștean până la o ființă umană, și tot ce se află între aceste extreme. De asemenea, ei înțeleg că toate ființele posedă o anumită capacitate de a suferi și de a fi conștiente de sine, iar unele religii gestionează acest aspect mai bine decât altele.”
© CCC