Citate despre Desavarsire

Oricine a trăit astfel încât conștiința lui să nu-l poată învinui de nimic, simte o mulțumire vie care-l face fericit. (Discurs asupra metodei)

Cata vreme n-a ajuns la automatismul batranetii, firea omului se modifica neincetat.

Viata e mereu lupta intre contrarii si nimeni nu este desavarsit, fiind insa pasibil de progres.

Incerc sa traiesc cu ochii mai intai mirati, apoi clarvazatori.

Marele secret de a desavarsi sufletul omului prin exercitiu consta exclusiv in a primi cunostintele printr-un efort continuu, prin proprie reflectare asupra adevarului. Imboldurile, in acest sens, sunt ambitia si curiozitatea, iar rasplata este satisfactia de a descoperi adevarul… Din fire, noi suntem mult mai curiosi sa stim CUM decat DE CE exista si se intampla toate.

A ne simti slabiciunea, a lua cunostinta de determinarile de tot felul care ne limiteaza viata, apoi a dori sa ne marim puterea asupra noastra insine si asupra lucrurilor, a ne largi sfera de actiune, a recuceri o independenta relativa in fata necesitatilor de tot felul care ne invaluie, acesta este mersul spiritului uman, in fata universului.

Sarmana faptura omeneasca e capabila de toate relele, dar tot in ea se gaseste si resortul evolutiei.

Numai dorinta sau regretul este in stare sa ne impiedice de a fi fericiti.

Perfectiunea nu poate fi atinsa niciodata, ramanand vesnic o treapta mai sus, pe care oricat te vei fi inaltat, vei avea inca sa o urci, tot mai neconsolat si mai fara speranta…iata adevaratul calvar.

Nu exista suflet oricat de slab care sa nu poata, daca este bine condus, sa dobandeasca o putere absoluta asupra pasiunilor sale.

...nimeni nu poate fi considerat desăvârșit, dacă nu depăşeşte cu mult calităţile întâlnite în mod frecvent. O femeie trebuie să aibă vaste cunoştinţe de muzică, pictură, să ştie să cânte şi să danseze şi să cunoască limbi străine, pentru a merita un asemenea atribut; în plus, ar trebui să aibă un anumit "ceva" în felul în care merge, în tonul vocii şi în maniera de exprimare, altminteri nu merită nici pe jumătate să fie considerată astfel.

Suntem expusi sa ne inselam in tot ce ne priveste.

Intaia grava preocupare este sa cauti perfectiunea, pe care n-ai s-o ajungi, desigur, niciodata, dar pe care trebuie sa o urmaresti neintrerupt cat iti dureaza firul, cu tenacitatea paianjenului nemiscat in mijlocul panopliei lui de matase.

Nu exista rai, dar trebuie sa ne straduim a merita sa existe unul.

…rara, scurta bucurie de a simti ca te desavarsesti putin in fiecare an.

Lectura tuturor cartilor bune este ca o convorbire cu cei mai luminati oameni ai secolelor trecute.

Cand doi oameni au pareri diferite despre acelasi lucru, este sigur ca cel putin unul se insala si se pare chiar ca nici unul nu are cunostintele necesare, caci daca rationamentul unuia ar fi cert si evident, ar putea sa-l expuna celuilalt, astfel incat si intelectul acestuia sa se convinga in cele din urma.

A dori desavarsirea tuturor este cea mai inalta treapta a iubirii.

Daca m-ar intreba cineva cum as putea sa formulez pe scurt esentialul din experienta mea pedagogica, eu as raspunde ca ea se rezuma la cat mai multe cerinte si, in acelasi timp, la cat mai mult respect fata de om.

Fa cat de bine poti pana cand vei sti mai bine. Apoi, cand stii mai bine, fa si mai bine. © CCC