Pierdut in mijlocul pustietatilor universului, singur pe mica farama de pamant ce se rostogoleste cu o viteza ce scapa simturilor noastre, undeva in adancul spatiului infinit, hartuit de chinuitoarea intrebare "care este rolul existentei?", omul merge darz, tot inainte, si tot mai sus, pe drumul biruintei sale asupra tuturor tainelor pamantului si cerului. El merge inainte semet, singuratic, stropind cu sangele sau drumul acesta spinos, facand sa rasara din fiecare strop de sange fierbinte florile nepieritoare ale poeziei: chemarile pline de dor ale sufletului sau inflacarat si le preface cu maiestrie in muzica; din experienta sa creeaza stiintele, imbogatind cu fiecare pas al sau viata, asa cum soarele imbogateste pamantul cu razele-i generoase.
Numai cand se ridica pana la starea civila, omul devine om cu adevarat, actionand potrivit legilor morale, ascultand de ratiune, iar nu de instinct: pana aici, este un animal stupid si marginit, robul poftelor sale.
Sa slavim omul! sa-i inspiram cele mai sfinte sentimente: Respectul omului fata de om!
Omul este un lucru sfant pentru semenul sau.
Omul este singurul animal care refuza sa fie ceea ce este.
Oamenii nu sunt niciodată atât de simpli cum par.
(Vă place Brahms?)
Omul nu este nici inger, nici animal: nenorocirea este ca cine vrea sa devina inger devine animal.
Omul, cea mai nobilă parte a acestui pământ, se topește, totuși, atât de ușor ca o statuie, nu de pământ, ci de zăpadă.
(Poeme sacre și profane)
© CCC
Firile oamenilor sunt asemanatoare; obiceiurile ii despart.
N-am intalnit un om de la care sa nu fi avut ceva de invatat.
Oamenii sunt facuti pentru a se asculta,
Pentru a se intelege, pentru a se iubi.
(Pasarea Phoenix)
© CCC
…ca să îndrumi, trebuie să ai un plan cât de cât exact pentru o perioadă mai lungă de timp. Or, daţi-mi voie să vă întreb, cum poate îndruma omul lucrurile, când el nu numai că nu-i în stare să întocmească un asemenea plan, chiar şi pentru un timp derizoriu de scurt, să zicem, de o mie de ani, dar nici măcar să garanteze pentru ziua de mâine a propriei lui persoane?
(Maestrul și Margareta)
Un lucru e sigur; anume acela că omul nu este cea mai veche problemă și nici cea mai constantă care s-a pus cunoașterii umane.
(Cuvintele și lucrurile)
Trebuie sa fii un om viu si un artist postum.
Omul este măsura tuturor lucrurilor: a lucrurilor care sunt, asa cum sunt, şi a lucrurilor care nu sunt, asa cum nu sunt.
Trebuie oricum sa ne obisnuim a vedea oamenii sub multitudinea aspectelor lor posibile si in toata diversitatea caracterului, temperamentului si aparentei lor. Caci omul e limitat; oricat de mare si sfant ar fi, nu cuprinde totul: isi are unghiul lui special sub care priveste binele.
Puterea omului a crescut in toate domeniile, cu exceptia puterii asupra lui insusi.
© CCC
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.