Citate Celebre Cogito
Citate Celebre & Enciclopedie

Civilizatie

Paştele la evrei


Ca şi la creştini, Paştele este cea mai mare sărbătoare a religiei Mozaice.

Poporul evreu l-a sărbătorit pentru prima dată în momentul eliberării din robia egipteană, în seara zilei de 14 din prima lună de primăvară, numită Nisan (Martie) şi coincidea cu prima lună plină din echinocţiul de primăvară.

Fiecare familie, la apusul soarelui, sacrifica un miel, ales dinainte, şi, după ce-şi vopsea casa cu sângele lui, îl frigea şi îl mânca tot timpul nopţii, cu azimă (pâine nedospită). Această ceremonie se numeşte în ebraică Pesahh sau Phase, adică “trecere”. Ea marchează pe de o parte trecerea îngerului care, lovind nou-născuţii egiptenilor, îi cruţa pe cei ai ev­reilor (ale căror case erau însemnate cu sângele mielului), iar pe de altă parte însemna trecerea Israelului de la prizonierat la liber­tate.

Cu scurgerea anilor, s-au adăugat obiceiurilor mozaice un anumit număr de datini.

Din a zecea zi a lunii Nisan, se căuta un miel şi, în seara zilei a 14-a îl sacrificau şi-l puneau în cuptor. Odată cu venirea nopţii, se adunau în grupuri de 10-20 persoane pentru a începe ospăţul Paştelui. La miezul nopţii, porţile Templului din Ierusalim se deschid, iar mulţimea intră pentru a asculta cântările şi pentru a asista la sacrificiu.

Sărbătoarea Paştelui durează 7 zile în timpul cărora nu trebuie să se întrebuinţeze decât azima (pasca), de aceea Pastele se numeşte Sărbătoarea Azimei. Astăzi, evreii păstrează atât cât pot, obiceiurile tradiţionale de Paşti.

Cel puţin până înainte de Al Doilea Război Mondial, evreii din România respectau tradiţia care cerea ca în Săptămâna Paştelui să nu aprindă focul. El trebuia întreţinut toată săptămâna, iar dacă nu se putea, în dimineaţa fiecărei zile de Paşti, era chemat un om de altă credinţă şi solicitat să aprindă focul în vatră.

Pentru Sărbătoarea Paştelui se folosea un rând de vase de bucătărie sfinţite (oale şi cratițe, veselă şi tacâmuri etc). Acestea (şi numai acestea) se utilizau numai în această perioadă.

Ceremonia actuală de Paşti se numeşte Seder (or­dine) şi are loc în fiecare casă în seara zilei de 14 Martie. Această ceremonie cuprinde recitarea şi explicarea cărţii lor sfinte (Tora), cântece, povestiri; se consumă 4 pahare de vin special şi hrean în loc de ierburi amare.

Masa pascală propriu-zisă se bucură de un ceremonial special: capul familiei rosteşte binecuvântarea, se spală apoi mâinile, se înmoaie legumele în apă sărată şi se gustă din ele; se mănâncă din azime, se cântă, se mulţumeşte lui Dumnezeu. De Paşti, evreii îşi urează “La anul la Ierusalim“.

Pastele mozaic nu are nimic comun cu semnificaţia Paştelui creştin căci ei nu admit că Hristos a fost Mesia pe care încă îl aşteaptă.

Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.