Citate despre Cunoastere

Titlul acestui manual de savoir-vivre pentru uzul celor care se întreabă despre misterele lumii, l-am împrumutat de la Maimonide, filosof și doctor evreu născut la Cordoba, apoi musulman, pe vremea lui Philippe Auguste, a Sfântului Francisc de Assisi, a împăratului Frederic al II-lea și a lui Saladin, cu aproape o mie de ani în urmă. Astăzi ca și ieri, suntem cu toții rătăciți. Încă nu știm ce ne-ar plăcea să știm atât de mult: de ce ne-am născut și ce devenim după moarte. Dincolo de accidentele vieții noastre de zi cu zi care sunt suficiente pentru a ne ocupa, motivele și sensul trecerii noastre pe această planetă pe care o numim Pământ ne rămân foarte obscure. Următoarele pagini sunt o încercare de a răspunde la întrebarea: Ce fac aici? (Călăuza rătăciților, Mod de utilizare) © CCC (Ce fac aici? – iată întrebarea la care se străduiește să răspundă acest manual de buzunar, care n-are altă ambiție decât aceea de a descrie cu îndrăzneală, cu naivitate și plin de vioiciune lumea incredibilă în care am fost aruncați fără voia noastră, dar și să livreze, pe cât e posibil, câteva scurte recomandări despre felul în care ne-am putea bucura de ea și despre cum ea ne-ar putea oferi un strop de demnitate. Savoir-vivre: cunoașterea și practicarea uzanțelor în societate; abilități de viață, bune maniere, norme de conduită, etichetă.)

Marea problema a spiritului uman, orice drum ar lua, e pretutindeni cunoasterea legilor si cauzelor; nu e multumit cat timp n-a descoperit in noianul de evenimente razlete, fortele permanente si generatoare care provoaca si reinnoiesc invalmaseala schimbatoare din jurul lui. Vrea sa atinga cele doua sau trei pasiuni eterne ce stapanesc omul, cele cateva facultati primordiale care compun rasa, cele cateva circumstante generale care modeleaza societatea si secolul.

Omul sa stie de unde vine, unde se duce, ce e binele, ce e raul, ce sa urmareasca, de ce sa se fereasca, care este criteriul dupa care va deosebi ce-i de dorit de ce-i de respins, cum se foloseste nebunia patimilor, cum se infraneaza chinurile spaimelor.

Oamenii si problemele au fiecare punctul lor de perspectiva; pe unii, spre a-i judeca bine, trebuie sa-i privesti de aproape, altii pot fi mai exact apreciati de la distanta.

Dacă un om comite o infracțiune în stare de ebrietate, să fie pedepsit dublu. © CCC

Numai cand se ingramadesc infrangerile, anii, victoriile, poti cunoaste ceva.

Nu trebuie sa judeci oamenii asa cum ai judeca un tablou sau o situatie, dupa o singura si prima vedere.

Să iubești, într-adevăr, foarte mult intelectul (cunoașterea). Intellectum vero valde ama. (Epistula 413-14, 3) Prin intelect înțelegându-se capacitatea de a gândi, de a cunoaște, de a avea o activitate rațională, de a opera cu noțiuni, gândirea, rațiunea, înțelegerea, cunoașterea, în general. Atitudinea unui creștin în fața științei ar trebui să se bazeze pe o atitudine foarte pozitivă și deschisă, deoarece în măsura în care ne permite să cunoaștem mai bine universul, ne apropie puțin de imensa bogăție a planului creației lui Dumnezeu. Acei creștini cu o pregătire intelectuală mai mare ar trebui să fie reprezentanți activi în dezvoltarea științei, referindu-se la întregul ei, nu numai la știința experimentală, ci mai degrabă, la orice domeniu al cunoașterii. Chiar și în secolul al V-lea, Sfântul Augustin ne-a recomandat „Intellectum vero valde ama: să iubești foarte mult intelectul” (Sfântul Augustin, Epistola 413-14, 3). Nu trebuie să ne temem niciodată de adevăr, pentru că adevărul tânjește mereu după Dumnezeu. © CCC

Trebuie să studiezi și să înveți, astfel încât să-ți formezi propria impresie despre istorie și despre orice altceva, dar nu poți face asta cu o minte goală. Îmbogățește-ți mintea, îmbogățește-ți mintea. Poți să fii sărac, pot să-ți fie rupți pantofii, dar mintea ta e un palat. (Cenușa Angelei) © CCC

Sufletul omului trece prin diferite stari; oricare din noi e uneori bine dispus, alteori abatut; nu poate fi intotdeauna la fel. E o greseala sa judeci oamenii dupa toane.

Cine nu poate să tacă, nu știe să vorbească. © CCC

A nu intelege nu inseamna a contesta.

Despre cei de aproape e bine sa te informezi de departe.

Lumea poate fi cunoscuta fara a trece pragul usii. © CCC

Cu cât oamenii ştiu mai mult unul despre celălalt, cu atât se înţeleg mai puţin. Şi cu cât se cunosc mai bine, cu atât se simt mai înstrăinaţi. (Trei camarazi)

Nu caut sa cunosc raspunsurile, incerc sa inteleg intrebarile. © CCC

Dacă doriți cu adevărat să cunoașteți un om, urmăriți-i reacțiile atunci când pierde bani. Proverb englez © CCC

Uneori, un cuvant ne dezvaluie o taina. Un gand pe care nu-l banuiam... si care deodata ne face sa descoperim individul. Iata-ne mai edificati de acest incident decat de o lunga frecventare…Un gand, un cuvant, un gest naruie uneori ceea ce inchipuirea noastra cladise.

Nimeni nu se teme niciodată de necunoscut; ci de faptul că ceea ce cunoaște se va sfârși. © CCC

În orice caz, dictonul „Cunoaște-te pe tine însuți” nu este bine spus. Ar fi fost mai corect să se spună: „Cunoaște-i pe ceilalți.” (Thrasyleon) © CCC