Mă întâlnesc cu Casals, cântă mai bine ca niciodată, ieri o serată muzicală intimă s-a terminat la 3 dimineața.
(Clara Haskil, 1949)
[Pablo Casals, 29 dec. 1876 - 22 oct. 1973, renumit violoncelist și dirijor spaniol de etnie catalană. A făcut numeroase înregistrări ca solist și dirijor, fiind memorabile între altele cele din 1936-1939 ale suitelor pentru violoncel de Johann Sebastian Bach.]
Muzica, cu puterea ei matematică, este graiul cel mai veridic al inteligenţei. Ea reproduce spiritul ideilor născute din senzaţii, esenţa ritmurilor naturii. Creează analogii mai evocatoare decât actele precise ale vieţii. Prin ea se adânceşte sensul tuturor faptelor, se adevereşte metafizica lucrurilor percepute de simţurile noastre. Ocean de nesfârşite expresii, lasă în amintire o uimire luminoasă ca dâra unei stele căzătoare, la fel de enigmatică şi distantă în substanţă şi fluiditate.
Chiar îmi place latura intimă a cântăreţilor. Cu Piaf, era o putere a vocii care ieşea din comun. Piaf era unică. Dar ceea ce îmi place mai presus de toate este personalitatea timbrului vocii. Dacă auzi trei note de la Jacqueline Dulac, ştii că e ea şi nimeni altcineva! La fel şi la Marie Laforêt, Françoise Hardy sau Nicole Croisille. Sunt multe voci frumoase în cântec, cu registre fabuloase, dar sunt prea impersonale, nu știi întotdeauna cine cântă...
© CCC
Nu poate exista nicio justificare pentru muzică, în cele din urmă, dacă nu transmite elocvent și elegant pasiunile inimii omenești.
© CCC
Acela care, hotarand sa se jertfeasca, ar cantari inainte toate urmarile, toate foloasele ce ar decurge din fapta sa, e greu de crezut ca ar mai fi in stare de jertfa.
Nu exista sacrificiu. A trai sarac pentru a nu abjura o idee este a prefera placerea abstracta si inalta de a starui in acea idee, placerii senzuale si inferioare de a manca si a bea bine.
Muzica exploreaza tacerea umana.
Pentru a fi compozitor, trebuie să ai o flacără în abdomen, o flacără în creier, dar cel mai important, un stomac de fier.
© CCC
La început, nu am vrut să fac muzica pentru filmul 'Love Story'! Și aveam cerințe complet absurde...
© CCC
In muzica e ceva care ne minuneaza; as putea spune chiar ca este o minune. Muzica se afla intre idee si intruchipare; ca mijlocitoare nebuloasa ea se plaseaza intre spirit si materie; e inrudita cu amandoua si totusi difera de ele; e spirit, dar un spirit care are nevoie de masura timpului; e materie, dar o materie care se poate lipsi de spatiu.
Cand il ascult pe Beethoven, imi spun ca omul este mai mare decat zeii. Cand il ascult pe Mozart, imi spun ca zeii umanizati sunt mai mari decat omul. Iar cand il ascult pe Bach, imi spun: zeii si nimic mai mult!
La Bach, Beethoven și Wagner admirăm în special profunzimea și energia minții omenești; la Mozart, instinctul divin.
© CCC
Artiști precum Bach și Beethoven au ridicat biserici și temple pe înălțimi. Eu am vrut doar... să construiesc locuințe pentru oameni în care să se simtă ca acasă și să fie fericiți.
© CCC
Sonatele mele sunt un joc ingenios al artei.
Nu folosesc parfum, așa că nu am de gând să parfumez piesa lui Mozart. Nu o voi interpreta în stil rococo sau în orice alt stil. Eu doar cânt ce a scris Mozart în partitură. Asta e tot.
© CCC
Ma credeti ca ma gandesc la o vioara sacra, cand Spiritul imi vorbeste, si ca eu scriu ceea ce el imi dicteaza?
Moare câte puțin cine nu călătorește;
cine nu citește;
cine nu ascultă muzică;
cine nu caută harul din el însuși.
(Cine moare?)
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.