Rutinele zilnice ale unor mari personalități
Cu toții avem rutinele noastre zilnice și, desigur, cele mai mari genii ale istoriei nu fac excepție. De exemplu, unii dintre noi preferă să lucreze dimineața devreme, în timp ce alții par să performeze mai târziu, în cursul zilei, sau seara. Aceste elemente, printre multe altele, constituie rutinele noastre personale. Dar te-ai întrebat vreodată care sunt rutinele oamenilor faimoși și creativi? Câte ore lucrează, dorm și fac mișcare, de exemplu, și cum planifică totul?
Marcus Aurelius nu amâna niciodată momentul în care se scula din pat. Lui Benjamin Franklin îi plăcea să stea gol în camera sa. Aceștia și alte figuri istorice aveau opinii serioase despre cum să înceapă dimineața cu dreptul, concepând rutine de dimineață care inspiră productivitate și concentrare de secole.
O privire fugitivă despre cum arăta o zi din viața unora dintre cele mai mari personalități ale istoriei:
Marcus Aurelius, trezirea devreme fără amânare
Marcus Aurelius s-ar încrunta dacă ar apăsa butonul „snooze”, amânându-și momentul când se dă jos din pat. Născut în anul 121 e.n., a devenit împărat al Romei 40 de ani mai târziu și a domnit până la moartea sa în 180. Poate că a comandat unul dintre cele mai influente imperii din istorie, dar interesele sale s-au extins mult dincolo de zidurile de marmură ale Curiei Julia: a fost, de asemenea, un filosof stoic care a dus o viață virtuoasă, una care promova înțelepciunea, dreptatea, moderația și curajul.
Marcus Aurelius a meditat asupra acestor idei într-un jurnal care avea să fie publicat în cele din urmă sub titlul Meditații. În acesta, a subliniat modalități de a lucra la autoperfecționare.
Lucrul cu care se lupta: rutina de dimineață. Drept urmare, Marcus Aurelius a depus un efort concertat să se dea jos din pat în fiecare zi. „Dimineața, când te trezești fără tragere de inimă, lasă acest gând să fie prezent – mă ridic pentru munca unei ființe umane”, scria acesta. El a folosit această mantră ca motivație pentru a-și începe ziua cu energie, nu „să stau în pat și să mă încălzesc”. Acesta era primul pas în a trăi o zi virtuoasă.
Ludwig van Beethoven și cafeaua de dimineață
Pentru a-și atenua anxietatea și a găsi inspirație, lui Beethoven îi plăcea să se plimbe singur în natură și spunea: „Iubesc un copac mai mult decât un om”.
Consumată de mult timp în Orientul Mijlociu, cafeaua a devenit populară în Europa abia în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Curând a devenit o băutură de dimineață îndrăgită – deși una din ce în ce mai scumpă. La începutul secolului al XIX-lea, la Viena, o ceașcă de cafea costa aproximativ la fel ca o bucată de carne de vită de o jumătate de kilogram.
Un mare consumator de cafea, în fiecare dimineață, la ora 6, Beethoven își număra, una câte una, cele 60 de boabe de cafea care îi alcătuiau băutura caldă. Ceașca lui de cafea era făcută din exact 60 de boabe.
Compozitorul german Ludwig van Beethoven își prețuia atât de mult ceașca de cafea de dimineață, încât o prepara în același mod în fiecare zi, mergând chiar până la a număra exact 60 de boabe – nici mai mult, nici mai puțin – pentru a le măcina. După cum a concluzionat muzicologul Laura Tunbridge, „Beethoven își număra boabele nu doar în căutarea ceștii perfecte, ci și din motive economice.”
Compozitorul german lucra apoi opt ore consecutiv, până la ora 14 sau 15. Făcea plimbări lungi după prânz. Avea cu el un creion și hârtie cu portativ pentru a scrie notele muzicale din momentele de inspirație. Apoi, la ora 22, se ducea la culcare.
Albert Einstein
La ora 9 dimineața, după 10 ore de somn, Albert Einstein era gata să-și înceapă ziua. După ce își bea cafeaua și citea ziarul, pleca la Universitatea Princeton la 10:30 dimineața. Einstein lucra două ore, apoi mergea acasă pentru prânz, trăgea un pui de somn scurt și apoi bea o ceașcă de ceai.
Fizicianul teoretician mai lucra apoi acasă un pic după-amiaza, lua cina (îi plăceau pastele!), apoi se culca la ora 23.00.
Vincent van Gogh
În 1888, pictorul olandez și-a dezvăluit rutina într-o scrisoare către fratele său, Theo, căruia îi scria: „Astăzi din nou, de la șapte dimineața până la șase seara, am lucrat fără să mă clintesc, am ieșit doar ca să iau de mâncare la o aruncătură de băț de casa mea. Nu mă gândesc la oboseală, chiar în noaptea asta o să fac un alt tablou și va fi unul reușit. Zilele noastre sunt petrecute muncind, muncind tot timpul, seara suntem epuizați și mergem la cafenea, iar după aceea, ne culcăm! Asta este viața noastră.”
Immanuel Kant
Filosoful german era renumit pentru plimbarea zilnică de la 15:30. După plimbare, Kant lua cina cu un prieten (aparent mereu același) și se întorcea acasă pentru a mai lucra. Se culca în fiecare seară la ora 22:00.
Charles Dickens
Scriitorul britanic avea un program strict: se trezea la 7 dimineața, lua micul dejun la 8 dimineața și începea să lucreze la 9 dimineața. Dickens lua apoi prânzul cu familia și continua să lucreze până la ora 14:00. Apoi, în fiecare după-amiază, făcea o plimbare de trei ore.
Sigmund Freud
Freud se trezea la 7 dimineața, lua micul dejun, apoi mergea la un bărbier unde i se tundea cu meticulozitate barba. Își vedea pacienții de la 8:00 până la 12:00, lua prânzul la 13:00, după care făcea o plimbare lungă. Vizita alți pacienți de la ora 15:00 până la 21:00, apoi lua cina, citea și scria. Freud nu se culca decât în jurul orei 1:00 dimineața.
Părintele psihanalizei se baza foarte mult pe sprijinul soției sale, Martha. Ea îi alegea și îi aranja hainele și chiar îi punea pastă de dinți pe periuța de dinți pentru a-i economisi timpul.
Winston Churchill
Fostul prim-ministru britanic avea o rutină de dimineață foarte specială. Se trezea în jurul orei 7:30 și mânca, citea și lucra stând în pat până în jurul orei 11:00 dimineața. Winston Churchill lua prânzul între 13:00 și 15:30, apoi lucra până la ora 17:00, după care trăgea un pui de somn.
Cina îi era servită la ora 20:00 și era adesea urmată de o oră sau două de lucru. Toate acestea, bineînțeles, în timp ce sorbea un whisky cu sifon. Pe la miezul nopții, Winston Churchill citea înainte de a adormi.
Mark Twain
În fiecare vară, Mark Twain mergea la o fermă din nordul statului New York. Scriitorul se trezea dimineața, lua micul dejun și se închidea în biroul său pentru a lucra neobosit până la ora 17:00. După o zi productivă, fără distrageri, Mark Twain se alătura familiei la cină.
Pablo Picasso
La ora 14:00, artistul spaniol intra în studioul său, unde lucra până la apusul soarelui. Participa rareori la viața socială și chiar vorbea puțin cu familia, pentru a nu pierde firul lucrării sale. Picasso se întorcea adesea în studioul său și lucra până la 3:00 dimineața.
Agatha Christie
Scriitoarea britanică, cunoscută pentru romanele sale polițiste, nici măcar nu avea un birou. Agatha Christie obișnuia să scrie folosind o mașină de scris (sau scria pe bucăți de hârtie) oriunde găsea o masă stabilă.
Ernest Hemingway
Ernest Hemingway avea obiceiul de a număra în fiecare zi numărul de cuvinte pe care le scria!
Scriitorul american era un adevărat profesionist și era deosebit de responsabil față de munca sa. Hemingway bea câteva pahare seara, dar se trezea la 5:30 dimineața în fiecare zi pentru a lucra. Ținea o evidență a producției sale zilnice, numărând cuvintele pe care le scria în fiecare zi.
Îi plăcea să înceapă să scrie în momentul în care răsărea soarele, pentru că se simțea liniștit, izolat și aprecia atmosfera proaspătă, rece a dimineții, care treptat se încălzea odată cu scrisul.
„Și când te oprești, ești și gol și plin de ceva, ca atunci când ai făcut dragoste cu cineva pe care îl iubești. Nimic nu te poate atinge, nimic nu se poate întâmpla, nimic nu are vreo semnificație, până a doua zi când vei începe din nou. Așteptarea zilei următoare este cel mai greu de suportat”, spunea el.
sau „Nu este nimeni care să te deranjeze și este răcoare, chiar frig, vii la lucru și te încălzești scriind”.
Georgia O’Keeffe
Georgia O’Keeffe a fost o pictoriță și desenatoare americană. Supranumită „Mama modernismului american”, O’Keeffe a dobândit recunoaștere internațională pentru picturile sale meticuloase cu forme naturale, în special flori și peisaje deșertice, adesea inspirate și legate de împrejurimile în care a trăit.
Pictorița a găsit inspirație în plimbările în natură. La fel ca Marcus Aurelius și Benjamin Franklin, artista Georgia O’Keeffe era o persoană matinală. „Îmi place să mă trezesc când se ivesc zorii”, declara ea pentru revista Life în 1968.
Deși O’Keeffe prefera „să stea în pat și să privească răsăritul soarelui”, nu stătea mult acolo. Uneori își începea zilele cu o plimbare matinală prin Ghost Ranch, casa ei din afara Abiquiu, New Mexico. Uneori, se împiedica de șerpi cu clopoței, îi ucidea și le punea zornăitoarele în buzunar.
Nu își limita însă plimbările la dimineață și era la fel de predispusă să facă plimbări seara.
Dar, indiferent de ora din zi, plimbările în natură par să fi fost o parte esențială a procesului ei artistic. Pământul de sub picioarele ei și cerul acoperit de nori de deasupra i-au inspirat numeroasele picturi ale peisajelor toride și vibrante din sud-vestul american.
„Toate culorile pământului din paleta pictoriței sunt acolo, pe kilometri întregi de teren sterp”, scria ea într-un catalog de expoziție în 1939. O’Keeffe aduna chiar și pietre și oase interesante în plimbările sale, dintre care unele probabil i-au inspirat picturile.
Benjamin Franklin, planificarea fiecărei zile
Benjamin Franklin nu a fost un împărat roman, ci Părintele Fondator, tipograful și inventatorul care s-a confruntat cu aceeași întrebare ca și Marcus Aurelius: ce înseamnă să trăiești o viață virtuoasă? Franklin și-a menținut propria listă de virtuți: cumpătarea, tăcerea, ordinea, hotărârea, frugalitatea (hrană puțină și simplă), hărnicia (activități manuale), sinceritatea, dreptatea, moderația, curățenia, liniștea, castitatea și smerenia.
Franklin credea că faptele vorbesc mai tare decât cuvintele, așa că voia doar să promoveze aceste virtuți, ci să le practice prin obiceiuri zilnice. Pentru a face acest lucru, Franklin își planifica ziua oră de oră.
Fiecare zi începea cu o trezire matinală. Se dădea jos din pat la 5:00 dimineața și petrecea următoarele trei ore spălându-se, luând micul dejun, planificând ziua și contemplând o întrebare cheie: „Ce bine să fac în ziua aceasta?” Probabil că această meditaţie de dimineaţă l-a ajutat să-şi ducă la bun sfârșit intenţia, să se concentreze asupra ei şi să dea un sens muncii sale.
Un alt ritual de dimineață poate mai puțin contemplativ, dar aparent nu mai puțin revigorant: statul gol timp de cel puțin o jumătate de oră. Într-o scrisoare din 1768 adresată medicului francez Jacques Barbeu-Dubourg, Franklin a descris practica de a sta în aer rece ca într-o „baie tonică sau revigorantă” – una pe care o prefera „șocului” unei băi cu apă rece.
Acest părinte fondator al Statelor Unite și inventatorul paratrăznetului era un mare adept al „băilor de aer”, care constau în a lucra gol dimineața în camera lui, timp de minimum 30 de minute până la o oră, pentru a-și întări mintea și trupul.
Timpul dedicat lucrului era între ora 8.00 și 11.00, intervalul de la 14.00 la 17.00, era dedicat lecturii, iar seara, distracției, în special muzicii.
Benjamin Franklin și-a creat și un plan de 13 săptămâni, fiecare săptămână fiind dedicată unei singure virtuți. Virtuțile sale erau următoarele: cumpătarea, tăcerea, ordinea, hotărârea, frugalitatea (hrană puțină și simplă), hărnicia (activități manuale), sinceritatea, dreptatea, moderația, curățenia, liniștea, castitatea și smerenia.
Își punea aceeași întrebare în fiecare dimineață: „Ce bine voi face astăzi?” Și aceeași întrebare în fiecare seară: „Ce bine am făcut astăzi?”
Charles Darwin
Charles Darwin s-a mutat de la Londra în mediul rural în 1842. După ce făcea o plimbare dimineața și lua micul dejun, naturalistul își începea lucrul la 8 dimineața. Lucra timp de 1 oră și 30 de minute fără întrerupere. Charles Darwin lua apoi o pauză și se întorcea pentru încă 1 oră și 30 de minute de lucru. Apoi își plimba câinele, citea scrisori și cărți și juca table cu soția sa, Emma.
Karl Marx
Filosoful german și părintele comunismului avea un program de lucru strict în timpul exilului la Londra. Se așeza într-o cameră a Muzeului Britanic (British Museum) de la 9:00 la 19:00, în fiecare zi, pentru a lucra la capodopera sa, Das Kapital. Marx suferea, printre altele, de o boală hepatică și lucra adesea chinuit de durere.
Voltaire
Scriitorul și filozoful iluminist francez petrecea în jur de 18 – 20 de ore lucrând acasă și dormea doar patru ore! Citea adesea și le dicta lucrările secretarilor săi din pat. Voltaire avea momentele sale de relaxare și de petrecere a timpului liber la sfârșitul zilei, apoi se întorcea la singurătate.
Wolfgang Amadeus Mozart
Celebrul compozitor austriac avea un program foarte încărcat și de obicei se întorcea acasă abia în jurul orei 23.00. Atunci compunea, înainte de a merge la culcare. Mozart se trezea devreme și ziua începea la 6 dimineața pentru el.
„Când sunt… complet singur… sau noaptea când nu pot dormi, în astfel de ocazii ideile mele curg cel mai bine și cel mai abundent. De unde și cum vin aceste idei, nu știu și nu le pot forța”, spunea Mozart.
Maya Angelou
Poeta și activista pentru drepturile civile se trezea la 5:30 dimineața, bea o ceașcă de cafea cu soțul ei și pleca la “serviciu” la 6 dimineața. Maya Angelou mergea apoi la un hotel ieftin de lângă casa ei, unde lucra de la 7:00 până la 14:00, în totală izolare.
Cafeaua nu este singura băutură pe care artiștii s-au bazat pentru a-și aromatiza diminețile. Pentru scriitoarea Maya Angelou, diminețile erau momentul perfect pentru a savura și băutura ei preferată: sherry-ul. „Aș putea să îl beau la șase și un sfert dimineața […]”, i-a spus ea lui George Plimpton în 1990, „dar de obicei e în jurul orei unsprezece când beau un pahar de sherry.”
Chiar și în diminețile care nu începeau cu sherry, Angelou își începea ziua devreme. Prefera să scrie în camere de hotel, chiar și în orașele în care locuia. Fiind o persoană matinală, Angelou pleca de acasă, făcea naveta la camera închiriată și începea să scrie la 6:30 dimineața.
Ritualurile de dimineață au fost întotdeauna la fel de singulare ca și oamenii care le practicau, dar etica muncii lui Angelou înainte de răsăritul soarelui dezvăluie un adevăr mai amplu despre cele mai de succes, motivate și creative minți din istorie: pentru ele, cine se scoală de dimineață departe ajunge.
William Faulkner
Scriitorul american nu urma un program strict. Scria atât seara, cât și dimineața, în funcție de programul său de lucru. De asemenea, William Faulkner nu era pretențios în privința locului în care lucra, folosind adesea biblioteca orașului pentru a scrie.
James Joyce
Romancierul irlandez era cunoscut pentru gestionarea proastă a banilor, tendința de a amâna și consumul excesiv de alcool. După 20.000 de ore de lucru de-a lungul a șapte ani, Joyce a reușit să-și finalizeze capodopera, Ulise.
Scott Fitzgerald
Romancierul american părea să lucreze bine sub presiune. Cel puțin asta a făcut când a scris romanul său de 120.000 de cuvinte Dincoace de Paradis (This Side of Paradise), pe care l-a finalizat în doar trei luni. Fiind în armată în acel moment, Fitzgerald scria de la ora 13:00 până la miezul nopții, sâmbăta, și de la ora 6:00 până la 18:00, duminica.
Victor Hugo
Scriitorul francez scria în fiecare zi până la ora 11:00 dimineața și era cunoscut faptul că avea în permanență un caiet cu el, în cazul în care îi venea inspirația.
Marcel Proust
Se spune că Marcel Proust și-a scris întreaga operă din patul lui! Suferind de ipohondrie și de insomnie severă, își petrecea majoritatea nopților gândind și scriind. Se trezea la mijlocul după-amiezii și își trata astmul cu opiu.
Activitățile sale preferate pentru a-și stimula inspirația erau desenul, sculptura, meditația și dușurile!
Gustave Flaubert
Se trezea la 10 dimineața fix, apoi suna dintr-un clopoțel pentru a-și anunța servitorii că trebuie să-i aducă ziarul, un pahar cu apă, corespondența, pipa și apoi să-i aducă mama cu care vorbea îndelung în fiecare zi.
Autorul romanului Doamna Bovary lucra aproximativ 12 ore în fiecare zi (din care 6 ore noaptea) și avea obiceiul de a scrie câteva cuvinte pe un manuscris așezat pe un pupitru de muzică, oprindu-se, aprinzându-și pipa și contemplând cuvintele într-o atmosferă învăluită în fum.
„Fii ordonat în viața ta și cu tabieturi ca un burghez, pentru a fi incisiv și original în operele tale”, spunea el.
Honoré de Balzac
Foarte muncitor, Balzac dedica scrisului două intervale de timp de cel puțin șase ore fiecare. Pentru a fi productiv, bea enorm de multă cafea, aproximativ 50 de căni pe zi.
Woody Allen
Woody Allen trebuie să schimbe constant mediul pentru a lucra eficient, se mută dintr-o cameră în alta, iar acest obicei îl ajută să scrie și să dea viață unei idei.
Regizorul are și obiceiul de a face dușuri de mai multe ori pe zi, mai ales când este blocat pe un subiect.
© CCC