Bairam este numele dat celor două sărbători principale ale musulmanilor: prima se sărbătorea în a zecea zi din ultima lună a anului Musulman, zoul hidjdjet (lună de pelerinaj). Aceasta este cea mai mare sărbătoare a turcilor.
A doua se sărbătoreşte după Ramadan sau Ramazan. Aceasta, a doua, este sărbătoarea laică a turcilor, fiind cea mai importantă dintre cele două şi cea mai cunoscută străinilor. Mai ales la Constantinopol, această sărbătoare oferă un caracter pitoresc şi a încercat, adesea, talentul narativ al numeroşilor călători care au trecut şi au vizitat Istanbulul.
Creştinii din Levant (nume dat ţărilor de pe coasta orientală a Mediteranei: Asia Mică, Siria, Liban, Egipt) au numit impropriu “bairamul mic” – Paştele turcilor – pentru că postul se termina cum se încheia la noi Sărbătoarea Paştelui.
Ramadanul este luna a noua a mahomedanilor, lună de post în care este interzisă mâncarea de la răsăritul si până la apusul Soarelui. Respectarea strictă a postului este unul dintre punctele esenţiale ale doctrinei islamice şi postul ramadanului este obligatoriu pentru toţi musulmanii.
Postul trebuie să fie absolut, de la răsăritul şi până la apusul soarelui, dar, după ce acesta părăseşte orizontul, orice libertate este permisă. Ramadanul se încheie cu două sărbători numite bairam. Astfel, in ultimele trei zile ale acestei luni are loc sărbătoarea numită Micul Bairam, spre deosebire de Marele Bairam („sărbătoarea sacrificiilor”), care se celebrează în timpul pelerinajului la Mecca.