Citate Celebre Cogito
Citate Celebre & Enciclopedie

Citate cu tagul "citate de Lucian Blaga"

Setos iți beau mireasma și-ți cuprind obrajii

cu palmele-amândouă, cum cuprinzi în suflet o minune.

Ne arde-apropierea, ochi în ochi cum stam.

Si totusi tu-mi soptesti: “Mi-asa de dor de tine!”

Asa de tainic tu mi-o spui si dornic,

parc-as fi pribeag pe-un alt pamânt.

 

Femeie, ce mare porti în inima si cine esti?

Mai cânta-mi inc-o data dorul tau,

sa te ascult si clipele sa-mi para niste muguri plini,

din care infloresc aievea – vesnicii.

(Dorul)

A cunoaște. A iubi.

Încă-odată, iar si iară,

a cunoaște-nseamnă iarna,

a iubi e primăvară.

 

A iubi – aceasta vine

tare de departe-n mine.

A iubi – aceasta vine

tare de departe-n tine.

 

A cunoaste. A iubi.

Care-i drumul, ce te-ndeamna?

A cunoaste – ce-nseamna?

A iubi – de ce ti-e teama

printre flori si-n mare iarba?

 

Printre flori si-n mare iarba,

patima fara pacate

ne rastoarna-n infinit

cu rumoare si ardoare

de albine rencarnate.

 

Înc-odata, iar si iara

a iubi e primăvară.

(Primăvara)

Lumina ce-o simt

năvălindu-mi în piept când te vad,

oare nu e un strop din lumina

creată în ziua dintâi,

din lumina aceea-nsetată adânc de viaţă?

 

Nimicul zăcea-n agonie

când singur plutea-ntuneric şi dat-a

un semn Nepătrunsul:

“Să fie lumină!”

 

O mare

şi-un vifor nebun de lumină

facutu-s-a-n clipa:

o sete era de pacate, de-aventuri, de doruri, de patimi,

o sete de lume şi soare.

 

Dar unde-a pierit orbitoarea

lumină de-atunci – cine ştie?

 

Lumina ce-o simt năvălindu-mi

în piept când te vad – minunato,

e poate ca ultimul strop

din lumina creată în ziua dintâi.

(Lumina)

Frumoaso,

ţi-s ochii-aşa de negri încât seara

când stau culcat cu capu-n poala ta

îmi pare că ochii tăi, adânci, sunt izvorul

din care tainic curge noaptea peste văi

şi peste munţi şi peste seşuri

acoperind pământul c-o mare de-ntuneric.

Aşa-s de negri ochii tăi,

lumina mea.

(Izvorul Nopții)

Cea mai coplesitoare forta majora sub presiunea careia suntem uneori constransi sa lucram este propria noastra constiinta.

Aforismul are aer de evidenta numai cand exprima o ipoteza a inimii.

Prin insasi natura sa aforismul ezita intre formula si aluzie.

A nu trai in zadar. A nu trai in zadar inseamna a sti sa dai vietii pamantesti aspectul unei captivitati ceresti.

Din vârf de munţi amurgul suflă

cu buze roşii

în spuza unor nori

şi-ațâță

jăraticul ascuns

sub valul lor subţire de cenuşă.

 

O rază

ce vine goană din apus

şi-adună aripile şi se lasă tremurând

pe-o frunză:

dar prea e grea povara –

şi frunza cade.

 

O, sufletul!

Să mi-l ascund mai bine-n piept

şi mai adânc,

să nu-l ajungă nici o rază de lumină:

s-ar prăbuşi.

 

E toamnă.

(Amurg de toamnă)

Prostul cel mai prost e prostul alterat de filosofie.

Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.