Am socotit întotdeauna că, atunci când sosește, Crăciunul este o vreme binecuvântată, o vreme a bunătății, a iertării, a milosteniei și a veseliei – singura perioadă, pentru mine, din lungul calendar al anului, când toți bărbații și femeile par să-și deschidă la unison inimile ferecate și să-i considere pe cei mai puțin norocoși decât ei adevărați tovarăși de drum pe calea ce ne duce pe toți către același loc, iar nu o rasă osebită de ființe pășind pe alte cărări. Deși Crăciunul nu mi-a adus vreodată vreun grăunte de aur sau de argint în buzunare, sunt convins că mi-a făcut totuși mult bine și că îmi va face mereu. Și atunci spun: Binecuvântat fie Crăciunul!
(Poveste de Crăciun)
Comoara sufletului ca și-a minții
E să iubești pentru-a putea ierta.
(Solul Golgotei)
Isus veni și-n casa mea-ntr-o seară:
Era-ntr-un tainic și suav apus…
Și-am stat în casă singur cu Isus…
Și-afară era blondă primăvară.
Atunci mi-a spus cu vocea lui cea clară
Că oamenii sunt buni, deși l-au dus
Să-l bată-n cuie pe Golgota sus,
Fiindcă i-a iubit din cale-afară.
Și mi-a mai spus că poate fi iertat,
Chiar Iuda, ce-l vându c-un sărutat,
Ca să-și sporească cu treizeci, arginții.
Apoi, plecând, din prag mi-a spus așa:
Comoara sufletului ca și-a minții
E să iubești pentru-a putea ierta.
(Solul Golgotei)
Posibilă sau imposibilă, iertarea ne întoarce spre trecut. Există, de asemenea, și ceva ulterior iertării.
(Lumea educației – sept. 2000)
Pentru unii, iertarea este imposibilă, pentru alții, este inerentă reconstrucției lor și dorinței de a merge mai departe.
© CCC
Da, greşelile le făcea cu puritatea, cu simplicitatea şi cu neglijenţa unui copil. A unui copil care se simţea iubit şi ştia că i se iartă orice.
(Despre George Topârceanu, din corespondența Otiliei Cazimir)
Comoara sufletului ca și-a minții
E să iubești pentru-a putea ierta.
(Solul golgotei)
La urma urmelor, chiar și tu
pe care ar trebui să-l simt ca un dușman
și să îl iert,
Ești doar un bărbat
care încearcă să înțeleagă
și care nu înțelege pe nimeni.
Generozitatea ta
este la fel de falsă ca a mea.
Niciunul dintre noi
nu este atât de bun
pentru a face să iasă
minunile versurilor.
Niciunul dintre noi
nu este atât de pur
ca să le uite
pentru totdeauna.
(La urma urmelor, chiar și tu)
© CCC