O supraveghetoare a trecut pe lângă ei și i-a condus într-un cerc care juca mingea – un cerc imens de patruzeci sau cincizeci de băieți și fete, distanțați mult unul de celălalt, care ocupa aproape un sfert din terenul de joc.
(Fericire insuportabilă)
© CCC
În ajunul Crăciunului, mergem de obicei la mama și la tata. Toată lumea aduce un cadou și apoi jucăm acel joc când îl furăm unul de la altul. Unele sunt foarte cool, altele sunt utile și unele sunt puțin aiurea.
© CCC
Când mă întâlneam cu prieteni de-o vârstă cu mine, voiam să-i învăţ să se joace «de-a cenaclul»
(Unde scurte. Jurnal indirect)
Din copilărie, duminicile mele însemnau acest Cenaclu în care pătrundeam, mai întâi neautorizată şi cu paşi timizi, căutându-mi paradoxal, dar nu totdeauna fără succes, camarazi de joc printre toţi acei oameni care, la rândul lor, mi se păreau că se joacă de-a ceva la care mi-ar fi plăcut şi mie să particip, dar nimeni nu-mi explica regulile.
(Jurnal esențial)
Nu știm care sunt regulile jocului; tot ce ne este permis să facem este să urmărim jocul. Desigur, dacă ne uităm suficient de mult, s-ar putea să ajungem în cele din urmă la câteva dintre reguli. Regulile jocului sunt ceea ce înțelegem prin fizica fundamentală.
© CCC
Există o boală a computerului despre care știe oricine lucrează cu calculatorul. Este o boală foarte gravă și interferează complet cu munca. Problema cu computerele este că te „joci” cu ele!
© CCC
Mă întreb dacă nu sunt pe punctul de a mă juca cu cuvintele. Și dacă cuvintele au fost făcute pentru asta?
(Constructorii imperiului)
© CCC