Torquato Tasso

Torquato Tasso, 11 mar. 1544 – 25 apr. 1595, cel mai mare poet italian al Renașterii târzii, din secolul al XVI-lea, renumit pentru poemul său epic Ierusalimul eliberat (Gerusalemme liberata), 1581, despre capturarea Ierusalimului în timpul Primei Cruciade. A trăit 51 de ani.

Poet italian, născut în Sorrento, a fost fiul unui poet de la curtea ducelui Alphonso II d’Este, la Ferrara, al cărei membru va deveni la rândul său. Inspirat de viața de la curtea ducelui, a scris drama pastorală Aminta, o idealizare lirică a acesteia.

În 1581, a publicat capodopera despre Prima Cruciadă, Ierusalimul eliberat (Gerusalemme Liberatao) epopee în versuri, care îmbină evenimente istorice cu episoade idilice și romantice imaginare și în care descrie o versiune extrem de imaginativă a luptelor dintre creștini și musulmani la sfârșitul Primei Cruciade, în timpul asediului Ierusalimului. Ierusalimul eliberat este un poem epic romantic care descrie capturarea Ierusalimului în prima cruciadă de către Godfrey de Bouillon. Povestea conține relatarea multor aventuri amoroase între femei și bărbați creștini și păgâni. Această lucrare a fost tradusă și reprodusă în numeroase limbi europene.

Tasso a suferit de boli mintale din cauza perioadelor de anxietate pe care le-a traversat în decursul vieții sale agitate, și a murit pe 25 aprilie 1595, cu câteva zile înainte de a fi încoronat cu cununa de lauri a poeților laureați, ca rege al poeților, la Roma, pe colina Capitolină (Campidoglio, Capitoliu), conform tradiției, de către Papa Clement VIII.

Opera sa a fost tradusă și adaptată pe scară largă și, până la începutul secolului al XX-lea, a rămas unul dintre cei mai citiți poeți din Europa.

În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, Tasso este prezentat de diverși literați ca figură simbolică a tragediei geniului neînțeles.

A exercitat o deosebită influență asupra creației lui Lord Byron, Goldoni, Goethe. Goethe a scris o dramă cu titlul “Torquato Tasso” (1790), pe tema vieții artistului. În România, Alexandru Balaci a publicat un studiu foarte documentat asupra poetului italian.

Opere principale:

ficțiune: Rime, colecție de nouă cărți de aproximativ 2000 de versuri, 1567 – 1593, în care se remarcă influența Canzonierului lui Petrarca: autorul caută în principal muzicalitatea și favorizează bogăția imaginilor delicate și ilustrarea sentimentelor subtile;

Galealto, regele Norvegiei, 1573-1574, o tragedie neterminată, continuată sub un alt titlu: Regele Torrismondo, 1587, inspirată de tragediile lui Sofocle și Seneca, în care spune povestea prințesei Alvida a Norvegiei, căsătorită împotriva voinței sale cu regele Goths Thorismond, în timp ce este îndrăgostită de regele Germond al Suediei, prietenul ei din copilărie;

poemul cavaleresc Rinaldo, 1562; drama pastorală Aminta, 1573; poemul epic Ierusalimul eliberat,; tragedia în versuri Regele Torrismondo, 1587; Ierusalimul cucerit, 1593;

eseuri literare și filozofice: Tratat despre arta poetică, 1587; Dialoguri, 1578 – 1594; Tratat despre poemul eroic, 1594;

poezii religioase: Muntele Măslinilor, 1605; Cele șapte zile ale creației, 1607; Lacrimile Fecioarei Maria; Lacrimile lui Iisus Hristos;

Share |

Comments are closed.

Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.