Citate de Anicius Boethius

Cred ca din orice lucru trebuie sa extragem numai floarea.

Înţelepciunea populară este mai preţioasă decât aurul.

Un om înțelept se recunoaște după cele ce știe, iar noblețea i se vede în conduită. (Proverb egiptean din Învățăturile lui Ptahhotep, marele vizir din perioada Dinastiei a V-a, după copie manuscrisă – Prisse Papyrus / Papirusul Prisse (Luvru))

Cheia tuturor stiintelor este, fara discutie, semnul de intrebare; datoram cele mai multe din marile descoperiri lui CUM? iar intelepciunea in viata consta poate in a te intreba cu orice prilej: DE CE?

Eruditia este o bancnota. Ea nu poate fi folosita decat numai unde poate avea valoare. Intelepciunea e moneda pretioasa care se intrebuinteaza in orice imprejurare.

Este mai ușor să fii înțelept pentru alții decât pentru tine însuți. (Maxime)

Toată înţelepciunea omenească constă în două cuvinte: a aştepta şi a spera!

A te pricepe sa-i asculti pe oameni este o achizitie a intelepciunii.

Pentru înţelepciune nu există nimic mai de dispreţ ca filozofarea goală.

Aprecierea celor mai multi nu judeca meritul faptelor, ci deznodamantul lor, adus de evenimente, si nu iau in seama prevederile decat in masura in care ele sunt incununate de succes.

Cand cauti comori, nu sapi in nori, ci in pamant.

Moartea e buna cand nu intrerupe o viata frumoasa; cand a venit pentru cei care au chemat-o prea adesea.

Cel ce pare înțelept printre nebuni pare nebun printre înțelepți. © CCC

Nimeni nu ajunge la intelepciune din intamplare.

Intelepciunea ne ajuta sa rezistam, pasiunile ne ajuta sa traim.

Acela care este virtuos este intelept; acela care este intelept este bun; si acela care este bun este fericit.

Inteleptul stie ca evenimentele sunt prilejuite uneori de intamplare, iar alteori de noi insine... El mai stie ca ceea ce vine de la noi este liber de tirania judecatii exterioare, putand fi insotit de elogii sau de blam… Numai intr-o mica masura se conduce inteleptul dupa datele intamplarii. Faptele mari si esentiale sunt produse si dirijate acum, si in viitor, in tot timpul vietii, de catre ratiune.

Urăsc înțelepții pentru că sunt comozi, fricoși și rezervați. Iubesc mult mai mult pe oamenii dominați de mari pasiuni care îi devoră până la moarte, decât egalitatea de dispoziție a înțelepților, ce îi face insensibili atât la plăcere, cât și la durere. Înțeleptul nu cunoaște tragicul pasiunii, nu cunoaște frica de moarte, precum nu cunoaște avântul și riscul, eroismul barbar, grotesc sau sublim. Sufletul lui nu vibreazã, este rece și înghețat. De aceea vorbește în maxime și dă sfaturi. Alura lui de transcendență și superioritate îl face incapabil de tragedii, de dramatism infinit sau de exaltare eroică. Înțeleptul nu trăiește nimic și nu simte nimic, nu dorește și nu așteaptã nimic (...). Existența de înțelept este sterilă și goală, fiindcă este complet lipsită de elemente contradictorii, de antinomii și deznădejdi, fiindcă nu cunoaște tragismul marilor pasiuni. Sunt infinit mai fecunde acele existențe care, trăgând toate consecințele, nu încetează de a se contrazice, nu încetează a fi devorate de contradicții organice și insurmontabile. Resemnarea înțeleptului răsare dintr-un gol interior, iar nu dintr-un foc lăuntric. Prefer să mor de un foc interior decât de vidul și resemnarea înțeleptului. (Pe culmile disperării)

A sti carte nu inseamna a sti intelepciune.

Să ştii când să fii generos şi când să fii ferm - asta înseamnă înţelepciune.