Zoe Dumitrescu-Buşulenga

Zoe Dumitrescu-Buşulenga, 20 aug. 1920 – 5 mai 2006, cercetător, critic, istoric literar, comparatist, eseist, filozof al culturii, pedagog și politician. A trăit 86 de ani.

Alături de accentul pe studiile interdisciplinare, a fost remarcată pentru că i-a dedicat mai multe studii lui Mihail Eminescu. După 1989, după câțiva ani petrecuți la Roma, s-a retras la mănăstirea Văratec, Neamţ.

S-a născut la Bucureşti și a absolvit Şcoala Centrală din Bucureşti. Studii muzicale la Conservatorul Pro-Arte, studii juridice şi filologice (anglo-germanistică, istoria artelor).

Din 1973, director al Institutului de Istorie şi Teorie Literară George Călinescu din Bucureşti, profesor la Universitatea din Bucureşti.

Director al Şcolii Române din Roma (Accademia di Romania, 1991–1997), director al Revistei de istorie şi teorie literară şi al revistei Synthesis.

A primit Premiul special al Uniunii Scriitorilor din România (1986, 1989), Premiul internaţional Herder (1988), Premiul Adelaide Ristori (1993), Ordine al Merito della Republica Italiana în grad de Comandor (1978) şi în grad de Grande Ufficiale (1996), Ordinul bulgar Sf. Metodiu şi Chiril (1977), Ordinul Naţional Pentru Merit în grad de Ofiţer (2003).

Membră în Comitetul Executiv al Asociaţiei Internaţionale de Literatură Comparată (1973–1979), membră a Academiei de Ştiinţe şi Studii Europene din Franţa, membră la Academia Europaea din Londra (1993). Membră a Academiei Române (1990) şi vicepreşedinte al ei (1990–1994), preşedinte al Secţiei de filologie şi literatură.

Bună cunoscătoare și exegetă a Bibliei, după 1989 a ales să se retragă tot mai des într-o chilie a mănăstirii Văratec, călugărindu-se spre sfârșitul vieții sub numele de „Maica Benedicta”. A fost înmormântată la mănăstirea Putna.

Opere principale:

Studii de istorie a culturii: Ion Creangă, 1963; Eminescu, 1964; Surorile Brontë, 1967; Sofocle şi condiţia umană, 1974; Eminescu  – cultură şi creaţie, 1976; Renaşterea, umanismul şi destinul artelor, 1975; Eminescu şi romantismul german, 1986; Eminescu. Viaţă – Creaţie – Cultură, 1989.

Studii de comparatistică: Renaşterea, umanismul şi dialogul artelor, 1971; Valori şi echivalenţe umanistice, excurs critic şi comparatist, 1973.

Memorii: Caietul de la Văratec. Convorbiri şi cuvinte de folos, 2007.

Share |

Comments are closed.

Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.