Cum se va desfășura săptămâna conclavului pentru desemnarea noului papă
Cardinalii merg în procesiune prin Sala Regia (Sala Regală) spre Capela Sixtină din Vatican pentru deschiderea conclavului
Începând de miercuri, 7 mai, cei 133 de cardinali electori din întreaga lume se vor reuni în Capela Sixtină a Vaticanului pentru a alege succesorul Papei Francisc. Între timp, aceștia se întâlnesc cu ușile închise în cadrul „congregațiilor generale” în cadrul cărora dezbat prioritățile pentru viitorul instituției și, de asemenea, întocmesc un portret-robot al viitorului suveran pontif.
Regulile care guvernează organizarea unui conclav au fost stabilite de Papa Ioan Paul al II-lea în două coduri groase care nu lasă nimic la voia întâmplării. În primul rând, codul care reglementează funeraliile Papei, inclusiv Novemdiales, cele nouă zile de doliu cu o liturghie zilnică. Apoi codul care reglementează convocarea și desfășurarea conclavului, care trebuie să aibă loc între cincisprezece și douăzeci de zile după moartea papei.
În această perioadă, în timpul adunărilor, cardinalii fac schimb de mesaje…
Această secvență pregătitoare, în timpul căreia discută starea Bisericii, este decisivă. Este la fel de important ca și conclavul în sine, dacă nu chiar mai mult. Încet-încet, se conturează portretul-robot al pontifului care este potrivit pentru momentul dat.
Conclavul pentru desemnarea succesorului Papei Francisc începe miercuri, 7 mai. Între timp, pregătirile sunt în curs de desfășurare în Capela Sixtină, iar cardinalii fac ultimele întâlniri pregătitoare.
Capela Sixtină din Vatican se pregătește pentru conclav, care este programat să înceapă miercuri, 7 mai, prin instalarea a două sobe pentru arderea buletinelor de vot și pentru fumul ce va ieși pe coș. În imagine, Sala Regia din care se intră în Capela Sixtină.
Ochii lumii sunt ațintiți asupra Vaticanului în această săptămână, când începe conclavul pentru alegerea celui de-al 267-lea papă al Bisericii Catolice, succesorul lui Francisc, care a murit luni, 21 aprilie 2025, la vârsta de 88 de ani, după un pontificat de doisprezece ani. Data cheie de reținut este miercuri, 7 mai 2025, când cei 133 de cardinali electori se vor reuni în Capela Sixtină până când două treimi dintre ei vor fi de acord asupra numelui următorului suveran pontif. De la ultimele adunări până la mult așteptatul fum alb, iată ce urmează.
Întâlnirile dintre cardinali s-au accelerat în ziua de luni, 5 mai 2025
După o pauză în ziua de duminică, ziua celebrării Liturghiilor, consultările dintre cardinali se vor intensifica luni, cu două sesiuni: cea obișnuită de dimineață și una suplimentară programată după-amiaza, la ora 17:00.
A noua zi a „congregațiilor generale”, sâmbătă, 3 mai, a reunit 177 de cardinali, inclusiv 127 de cardinali electori, adică cei cu vârsta sub 80 de ani.
Aceste congregații generale, care se țin cu ușile închise, le permit prelaților să discute despre provocările cu care se confruntă Biserica și să își împărtășească gândurile despre ce ar trebui să facă următorul papă. Discuțiile schițează o imagine a portretului-robot al viitorului oficial care va fi ales.
De asemenea, luni după-amiază târziu, toți cei care urmează să participe la conclav, fie ei ecleziastici sau laici, vor depune jurământul de a păstra secretul în Capela Paulină (Cappella Paolina) a Palatului Apostolic, separată de Capela Sixtină prin Sala Regia, locul din care porneşte procesiunea conclavului.
Capela Sixtină finalizează pregătirile
În același timp, oficialii și angajații Vaticanului pun la punct ultimele retușuri la amenajările necesare astfel încât Capela Sixtină să-i poată găzdui pe cei 133 de membri ai conclavului. O înregistrare video difuzată sâmbătă de biroul de presă al Vaticanului arată tehnicieni fixând cricuri și grinzi pentru a construi o podea falsă din lemn, înainte de a instala mese mari pe această platformă.
Coșul de fum al Capelei Sixtine, cu vedere în Piața Sfântul Petru din Vatican, a fost instalat
Dacă hornul a fost deja reinstalat pe acoperișul Capelei Sixtine, acesta trebuie conectat printr-o conductă la două sobe, una pentru arderea buletinelor de vot ale cardinalilor, cealaltă pentru producerea de fum negru (semn că nu a fost ales niciun papă) sau fum alb (când se cunoaște un câștigător) folosind coloranți.
Tehnicienii continuă cu „opacizarea tuturor ferestrelor Palatului Vaticanului din zonele destinate conclavului” și dezactivarea „tuturor dispozitivelor tehnologice și a senzorilor instalați în ultimii ani în Capela Sixtină”.
Un total de cinci electricieni, cinci tehnicieni și doi florari vor rămâne la fața locului pe durata conclavului, a declarat Agenția France Presse (AFP). După ce au depus jurământul, vor dormi în Vatican, „fără a putea avea contact cu familiile lor”. În ajunul conclavului, aceștia vor ajuta la plasarea a „aproximativ 80 de sigilii de plumb la toate intrările în perimetru”.
Miercuri, ziua Z pentru deschiderea conclavului
Cardinalii reuniți în Bazilica Sfântul Petru pe 12 martie 2013, ziua în care s-a deschis conclavul precedent. În imagine, imensul baldachin din bronz al lui Bernini, ridicat în 1634, plasat în centrul Bazilicii Sf. Petru, ce marchează simbolic locul mormântului Sfântului Petru
Cardinalii electori vor fi închiși în Capela Sixtină începând cu ora 16:30. Înainte de aceasta, la ora 10:00, vor participa la o Liturghie celebrată de cardinalul Giovanni Battista Re, decanul Colegiului Cardinalilor, în Bazilica Sfântul Petru. Apoi se vor întâlni la ora 16:15 la Capela Paulină.
Cardinalii Bisericii Latine vor purta o „robă roșie cu centură, o tunică albă, scurtă, o mozetă (pelerină scurtă), cruce pectorală cu șnur roșu și auriu, inel, bonetă (zucchetto sau numele oficial, pileolus, calotă pentru a acoperi o mică parte a capului) și beretă”, în timp ce reprezentanții Bisericilor Orientale vor purta propriile costume ecleziastice, relatează AFP.
Apoi, la intonarea litaniei sfinților, se vor îndrepta în procesiune spre Capela Sixtină, faimoasă pentru frescele sale realizate de Michelangelo. După ultima intonare liturgică, Veni Creator (Vino, Creatorule), cardinalii vor depune jurământul de păstrare a secretuluituturor operațiunilor, un jurământ de confidenţialitate, la care este obligat tot personalul Vaticanului care îi asistă, de la bucătari şi femei de serviciu la şoferi şi medici.
Votul inițial va permite electorilor să evalueze situația și este puțin probabil ca o singură persoană să adune două treimi din voturi. Acest vot permite apariția multor nume, precizează AFP. Acestea sunt voturi simbolice, ca semn de respect sau de prietenie pentru persoana desemnată, înainte ca scrutinul de a doua zi să dezvăluie candidații favoriți.
Va fi ales un papă în acest weekend?
Fum alb deasupra Capelei Sixtine pe 13 martie 2013, în timpul alegerii Papei Francisc
În fiecare zi au loc două runde de vot, una dimineaţa şi una după-amiaza. La sfârşitul fiecărei sesiuni de vot, din coşul de fum instalat deasupra Capelei Sixtine iese fum – dacă este negru, înseamnă că votul nu a dus la nicio decizie, dacă este alb, înseamnă că a fost ales un nou papă. Dacă alegerile se prelungesc, cardinalii îşi vor lua o zi liberă pentru reflecţie după trei zile întregi de vot.
Începând de joi, a doua zi a conclavului, vor avea loc două tururi de scrutin dimineața și două după-amiaza. Fiecare numărătoare se va face cu voce tare. Cardinalul italian Pietro Parolin, adjunctul Vaticanului, va supraveghea această operațiune.
Vom avea un papă joi sau vineri? Cardinalii speră să realizeze acest lucru cât mai repede. „Cel mult trei zile”, a prezis cu încredere cardinalul salvadorean Gregorio Rosa Chavez. „Este clar, cu cât vor fi mai multe runde de vot, cu atât va fi mai dificil. Dar semnele indică faptul că vor să acționeze rapid”, a declarat, pentru Reuters, Giovanni Vian, profesor de istorie creștină la Universitatea Ca’Foscari din Veneția.
Durata medie a ultimelor zece conclavuri a fost de 3,2 zile, niciunul nu a durat mai mult de cinci zile. Ultimele două alegeri – în 2005, când a fost ales Papa Benedict, și în 2013, când a fost ales Francisc – au durat doar două zile.
Conform regulamentului, dacă niciun papă nu este ales în primele trei zile, votul va fi întrerupt pentru o zi de rugăciune, care este în ziua de sâmbătă pentru acest conclav. Apoi va urma o nouă rundă de vot.
Odată ales la sfârșitul conclavului și înainte de anunțul adresat credincioșilor – celebrul „Habemus papam” – noul papă trebuie să răspundă la două întrebări puse de cardinalul decan:
Acceptați alegerea canonică ca Suveran Pontif?
Cu ce nume vreți să fiți numit?
Dacă răspunde cu „da” la prima întrebare, oficialul ales devine imediat Papă și Episcop al Romei. Însă înainte ca toți cardinalii, unul câte unul, să aducă omagii și să marcheze supunerea față de noul papă, acesta trebuie să pronunțe prenumele care îi va marca domnia. Și alegerea acestui nume pontifical îi aparține în întregime. Întrucât Papa este primul reprezentant al lui Dumnezeu pe Pământ, el nu are un superior în ierarhia Bisericii, așa că nimeni nu-i poate contesta decizia.
Apoi vine anunțul către credincioși cu cuvintele „Habemus papam” (Avem papă) rostite de cardinalul protodiacon – francezul Dominique Mamberti. După aceea, noul Papă va apărea la balconul Bazilicii Sfântul Petru și va da prima sa binecuvântare apostolică.
De ce un nume de domnie?
Până în secolul al VI-lea, papii și-au păstrat numele de botez. Primul care a schimbat-o a fost Mercur, devenit Ioan al II-lea în 533, pentru a se desprinde de prenumele său de origine păgână. Această practică s-a răspândit treptat, devenind o normă implicită începând cu secolul al X-lea. Numele simbolizează noua misiune a pontifului.
În plus, este tradițional ca prenumele Petru să nu fie folosit, pentru a nu concura cu apostolul omonim, care a devenit Sfântul Petru, primul papă numit de însuși Isus. Această tradiție datează din 983, când cardinalul Petru (Pietro) Canepanova a ales numele Ioan al XIV-lea.
Există o listă cu posibile nume?
Deși odinioară era ceva obișnuit ca un nou papă să ia numele persoanei care l-a numit cardinal, obiceiul numit „pietas” (evlavie, în latină) domină acum de cele mai multe ori: papa își alege numele pontifical în omagiu adus unui sfânt sau predecesor pe care îl admiră.
Astfel, Joseph Ratzinger a dezvăluit că alegerea numelui Benedict al XVI-lea a fost o referire la Sfântul Benedict de Nursia și la Papa Benedict al XV-lea, care au luptat pentru pace în timpul Primului Război Mondial. Cât despre Jorge Bergoglio, el a devenit Francisc ca omagiu adus Sfântului Francisc de Assisi.
Înaintea lor, au existat primii doi papi cu un prenume compus: Ioan Paul I, născut Albino Luciani, a ales acest nume dublu în omagiu adus predecesorilor săi Ioan al XXIII-lea și Paul al VI-lea, afirmându-și astfel dorința de a continua opera lor, în special deschiderea Bisericii către lumea modernă. Succesorul său, polonezul Karol Wojtyła, care se gândise să se autointituleze Stanislaus, a optat în cele din urmă pentru Ioan Paul al II-lea, pentru a continua avântul inițiat de Ioan Paul I.
Cum obține Vaticanul fum negru și fum alb?
Coșul de fum instalat în vârful Capelei Sixtine va anunța rezultatul votului cardinalilor: dacă fumul este negru, conclavul trebuie să continue; dacă este alb, a fost ales un papă.
Care sunt cele mai folosite nume de-a lungul istoriei?
Anuario Pontificio (Anuarul Pontifical) enumeră 266 de papi, dar această cifră include trei pontificate ale aceluiași om: Benedict al IX-lea. În plus, există mai multe anomalii în numerotarea anumitor nume, fie pentru că sunt antipapi (în cele din urmă nerecunoscuți de Biserică), fie pentru că rezultă din erori pur și simplu.
Iată cele mai comune 10 nume din istorie:
Ioan (de 21 de ori, dar nu a existat niciun Ioan al XVI-lea sau Ioan al XX-lea)
Grigore (de 15 ori)
Benedict (de 14 ori, dar nu a existat Benedict al X-lea)
Clement (de 14 ori)
Inocențiu (de 13 ori)
Leon (de 13 ori)
Pius (de 12 ori)
Ștefan / Stefano (de 9 ori)
Bonifaciu (de 8 ori, dar nu a existat niciun Bonifaciu al VII-lea)
Urban (de 8 ori)
Culoarea dorită se obține cu substanțe chimice
Pentru a elimina orice ambiguitate, metoda utilizată pentru producerea fumului negru sau alb a fost modernizată după alegerea lui Benedict al XVI-lea, când a avut loc un moment de confuzie.
Procedeele mai vechi, cum ar fi utilizarea mușchiului, a paielor ude sau a buletinelor de vot, au fost abandonate în favoarea substanțelor chimice, permițând generarea mai precisă a culorii dorite.
Fumul negru este acum generat de un generator de fum care conține perclorat de potasiu, antracen și sulf, în timp ce fumul alb rezultă dintr-un amestec de clorat de potasiu, lactoză și colofoniu.
Clopote pentru întărirea consensului
Ca măsură de precauție, în caz de defecțiune a dispozitivului și, de asemenea, pentru a face evenimentul și mai solemn, fumul alb este însoțit de un concert de clopote din Bazilica Sfântul Petru. Acestea încep apoi să sune timp de câteva minute pentru a anunța venirea noului papă.
Provocările pentru noul papă
Violența, o criză a vocațiilor, finanțele… Multe sunt provocările care îl așteaptă pe cel de-al 267-lea papă, atât șef de stat, cât și busolă morală într-o lume dezorientată, cuprinsă de conflicte majore și marcată de ascensiunea guvernelor populiste, de dezvoltarea inteligenței artificiale și de criza ecologică.
Discursuri, zvonuri și negocieri… Papa Francisc a dezvăluit din secretele propriei alegeri
Pregătiri, vot, manevre de culise. Într-una dintre autobiografiile regretatului Papă publicate la sfârșitul pontificatului său, Francisc povestește cum a trăit perioada conclavului care l-a desemnat.
„Uimire”, dar și „o mare pace”. Acesta a fost dublul sentiment resimțit de Papa Francisc, la sfârșitul conclavului în timpul căruia, pe 13 martie 2013, a fost numit papă.
Acum, cei 133 de cardinali electori se vor întâlni pe 7 aprilie 2025 pentru a-l alege pe succesorul său. Acest vot este pecetluit prin secret absolut. Fără telefoane sau computere, undele radio sunt bruiate. Un cardinal care încalcă regula riscă excomunicarea. În realitate, sub acoperirea anonimatului, unii au dezvăluit uneori, ulterior, elemente privind desfășurarea alegerilor.
Francisc însuși a mărturisit mici secrete în cartea Espère (Speranţă), editura Albin Michel, una dintre cele două autobiografii ale sale publicate la sfârșitul pontificatului. Argentinianul Jorge Mario Bergoglio, care a ajuns la reședința Santa Marta unde sunt cazați toți cardinalii cu „biletul de întoarcere în buzunar”, nu se aștepta să fie ales. El spune că în timpul congregațiilor generale care preced un conclav, în timpul cărora cardinalii schițează un portret-robot al viitorului papă, a improvizat un discurs de trei minute, care avea să se dovedească decisiv. În acest text concis, făcut public la două săptămâni după conclav, el îl descrie pe următorul papă ca fiind cel „care ajută Biserica să iasă din sine spre periferii”.
„Voturi de depozitare”
Pe 12 martie, prima rundă a fost un „vot de curtoazie”. „Votăm pentru un prieten, pentru cineva pe care îl respectăm”, descrie el. Apoi, în al doilea tur, „confruntați cu prezența mai multor candidați puternici, cei care sunt încă indeciși, așa cum am fost eu însumi, își dau votul cuiva despre care știu că nu va ieși la vot. Acestea sunt voturi de depozitare, în așteptarea clarificării situației.”
A doua zi, după a treia rundă, în timpul prânzului, arhiepiscopul Havanei, Jaime Lucas Ortega, i-a cerut să aducă textul discursului său. „Nu aveam niciun document, așa că am reconstituit pe scurt ceea ce am spus în patru puncte”, își amintea Francisc.
La cantină, au apărut primele semnale. Cardinalii europeni l-au invitat la masa lor și l-au bombardat cu întrebări, ca și cum ar fi dat „un examen”. La sfârșitul prânzului, un cardinal spaniol l-a întrebat dacă îi lipsește un plămân. „Nu, mi-au extirpat lobul superior pentru că aveam trei chisturi acolo”, a spus el. Cardinalul „s-a înroșit foarte tare, a bombănit ceva și a mormăit: «Ah, aceste manevre de ultim moment!»”
Niciun conclav nu are loc fără combinații. În cartea sa, FrançoisPhobie (editura Cerf), istoricul Yves Chiron relatează cum, în timpul acestui prânz, când ieșise învingător la ultimele două alegeri, au circulat zvonuri despre sănătatea lui Bergoglio. Și cum a reapărut ideea unei susțineri a dictaturii juntei militare argentiniene, deși negată din punct de vedere istoric. „Vă pot asigura că toate acestea sunt o grămadă de minciuni”, a declarat imediat cardinalul franciscan brazilian Claudio Hummes.
„Nu uita de cei săraci”
Al cincilea tur de scrutin a fost anulat: în urnă a fost găsit în plus un buletin de vot gol. În cele din urmă, când numele său a fost pronunțat pentru a șaptezecea oară, cu o majoritate de două treimi, în timp ce aplauzele umpleau Capela Sixtină, Hummes a venit să-l felicite pe Jorge Mario Bergoglio și i-a șoptit: „Nu-i uita pe cei săraci”. “Cuvintele m-au lovit și le-am simțit în carne. Atunci mi-a venit în minte numele Francisc.” Al 266-lea papă din istorie.
5 curiozități despre alegerea noului Papă
Conclavul, procesul care determină alegerea noului papă, este impregnat de tradiție, secret și simbolism. Iată cinci curiozități:
1 – Secret absolut
În timpul conclavului, cardinalii depun jurământul de a păstra tăcerea. Dezvăluirea detaliilor poate duce la excomunicare. Acest lucru garantează că alegerile sunt libere de orice presiune externă.
2 – Cele mai rapide alegeri
Conclavul care l-a ales pe Benedict al XVI-lea în 2005 a durat doar două zile, fiind unul dintre cele mai rapide din istorie. Primul conclav, din 1271, a durat aproape trei ani pentru a se ajunge la un consens.
3 – Au drept de vot doar cardinalii sub 80 de ani
Cardinalii cu vârsta peste 80 de ani pot participa, dar nu votează. Biserica consideră că acei cardinali mai tineri sunt într-o condiție fizică și mentală mai bună pentru a alege noul lider.
4 – Fumul, un semnal către lume
Fumul negru indică faptul că încă nu există un consens. Fumul alb indică faptul că noul papă a fost ales, într-o tradiție care entuziasmează credincioșii din întreaga lume.
5 – Noul nume al Papei
Când își preia mandatul, Papa își alege un nume nou. Tradiția a început în 533, când Mercur a devenit Ioan al II-lea, pentru a evita folosirea numelui unui zeu păgân. Numele simbolizează noua misiune a pontifului.
Update 7 mai 2025
Credincioșii îl așteaptă pe succesorul Papei Francisc
În timp ce conclavul începe pe 7 mai, cei aproximativ 1,4 miliarde de catolici din lume își țin respirația, așteptându-l pe succesorul Papei Francisc.
Niciun candidat nu este declarat oficial, dar unii cardinali sunt considerați papabili, adică având calitățile necesare pentru a accede la papalitate. De când Ioan Paul al II-lea a pus capăt controlului Italiei pe tronul lui Petru în 1978, numărul candidaților s-a lărgit pentru a include cardinali din toate colțurile lumii.
La Roma, atmosfera este una de speranță și dezbateri. În Piața Sfântul Petru, credincioșii și turiștii își împărtășesc dorințele și observațiile. O turistă din Treviso, a declarat: „Sperăm să fie cardinalul Parolin, care este din provincia Vicenza, pentru că noi suntem din Treviso. Ne place ca persoană, pare un bun candidat.”
Dar nu toată lumea împărtășește acest entuziasm. Unii se îndoiesc că vreunul dintre actualii cardinali electori are carisma necesară pentru a-l succeda pe Francisc. Un rezident al Romei, mărturisește: „Sincer, nu aș alege pe nimeni în acest moment. În mod surprinzător, nu există nimeni în acest moment care să demonstreze o carismă atât de puternică precum Papa Francisc sau Ioan Paul al II-lea. Vom vedea.”
Cel mai mare conclav din istorie
Conclavul din 2025 este cel mai internațional din istoria Bisericii Catolice, cu 133 de cardinali electori din 70 de țări. Sunt reprezentate națiuni precum Haiti, Capul Verde și Sudanul de Sud, demonstrând angajamentul Papei Francisc față de o Biserică mai universală și incluzivă.
© CCC
Regulile surprinzătoare pentru mesele cardinalilor electori în timpul conclavului