Adam Asnyk

Adam Asnyk, 11 sept.  1838 – 2 aug. 1897, poet si dramaturg polonez, reprezentant al Pozitivismului in Polonia. A trait 59 de ani.

Nascut in Kalisz, intr-o familie apartinand nobilimii poloneze, a fost educat pentru a deveni mostenitor al proprietatii familiei sale. Astfel, a urmat cursurile Institutului de Agricultura si Silvicultura din Marymont si ale Scolii de Chirurgie Medicala din Varsovia. Si-a continuat studiile la Breslau, Paris si Heidelberg.

In 1862, s-a intors in Regatul Poloniei si a participat la Insurectia poloneza din Ianuarie, 1861-1864, luptand impotriva ocuparii tarii de catre trupele Rusiei Imperiale si a guvernării rusesti. Din aceasta cauza, a trebuit sa fuga din tara si s-a stabilit la Heidelberg, unde in 1866 a obtinut un doctorat in filosofie. Curand dupa aceea s-a intors in Polonia si s-a stabilit in partea austriaca a tarii, inițial in Lwów si apoi in Cracovia.

In jurul anului 1875, si-a inceput cariera de jurnalist. A devenit editor al cotidianului Reforma Cracoviei, iar in 1884 a fost ales in Consiliul Municipal al Cracoviei. Cinci ani mai tarziu a fost ales in Dieta Regatului Galiciei și Lodomeriei.

In aceasta perioada a devenit unul dintre cei mai proeminenti oameni de cultura din Polonia. Printre inițiativele sale a fost crearea Societatii Scolilor Populare si aducerea ramasitelor pamantesti ale lui  Adam Mickiewicz in Polonia.

Adam Asnyk a fost un maestru al versului. Unele dintre poeziile sale, precum Ploaia torentiala sau Regrete zadarnice  sunt printre cele mai bune exemple de metru iambic din toata literatura poloneza.

De asemenea, a creat strofe sofisticate, folosind, de exemplu, rima ottava. Un exemplu al acestui tip de rima este poezia “Spune-mi ceva…”.

Opere principale:

Visul mormintelor , 1864 – 1865; Ramura de heliotrop, 1869; Cola Rienzi, 1874; În Tatra, 1878; Deasupra abisurilor, 1886 – 1894.

***

Rima Ottava (rima octava) este o forma a strofei cu rima, de origine italiana, care face sa rimeze opt versuri endecasilabice (care au 11 silabe); rima este de forma a b a b a b c c. Folosita initial pentru poeme lungi pe teme eroice, a devenit mai tarziu populara in scrierea unor opere eroi-comice. Prima sa utilizare cunoscută se afla in scrierile lui Giovanni Boccaccio.

Share |

Leave a Reply

Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.