Arthur Miller

Arthur Asher Miller, 17 oct. 1915 – 10 febr. 2005, dramaturg, scriitor și eseist realist-critic american de origine evreiasca. A trait 90 de ani.

Autor al unui teatru viguros, ancorat in problemele responsabilitatii sociale, a abordat teme ca mutilarea si decaderea personalitatii umane in societatea contemporana. A scris drame sociale intr-o tehnica analitica ce aminteste de teatrul ibsenian, de perfecta stapanire scenica, prin imbinarea desfasurarii paralele a actiunii (suprapunerea planurilor) cu reprezentarea scenica a monologului interior, a procedeului evocarii si al rememorării pe tema alienarii personalitatii în conditiile capitalismului, realizand in piesele sale o sinteza originala a epicului, liricului si dramaticului.

Miller este o figura importanta in literatura si cinematografia americana a secolulului XX. A scris o serie de piese, dintre care cele mai cunoscute sunt Vrăjitoarele din Salem și Moartea unui comis-voiajor, care sunt încă frecvent puse in scena. Miller este, de asemenea, cunoscut pentru căsătoria sa scurtă cu Marilyn Monroe.

A inceput sa scrie teatru inca de pe vremea cand era student. După studii la Universitatea din Michigan, si-a castigat existenta foarte devreme scriind scenarii pentru teatru radiofonic și piese de teatru precum „Omul care a avut toate șansele“ prezentata pe Broadway.

Inca de la debut, Arthur Miller a fost recunoscut ca un mare dramaturg; a câștigat Premiul Cercului Criticilor de Teatru pentru piesa Toti fiii mei, iar în 1949 a primit Premiul Pulitzer și Premiul Cercului Criticilor de Teatru pentru Moartea unui comis-voiajor. Fiind retinut ca pro-comunist sub McCarthyism, a scris piesa Vrăjitoarele din Salem. Au urmat Vedere de pe pod, Dezaxatii (drama scrisă pentru soția sa, Marilyn Monroe, de care va divorța).

Timp de mai multi ani, Hollywoodul va prelua multe dintre piesele sale adaptandu-le pentru film. În 1995, a revenit la literatura cu O fată oarecare, apoi romanul Focus, in care demasca intoleranta rasiala și Ferestre deschise asupra secolului și la teatru cu  Bluesul reinvierii și Confuzia domnului Peters.

Opere principale:

Toti fiii mei, 1947, prima piesa importanta in care abordeaza drama razboiului; capodopera dramatica Moartea unui comis-voiajor, 1949, Premiul Pulitzer, o tragedie despre un om distrus de valorile false ale societatii din care face parte.

Miller excela in studiul social, imbinandu-l cu cel psihologic in multe alte piese:

Vrajitoarele din Salem, 1953, in care trateaza teroarea exercitata asupra spiritului, folosind o intriga despre procesul vrajitoarelor pentru a ataca Mccarthysmul; Vedere de pe pod, 1955; Dupa cadere, 1964, drama de constiinta; Ultimul yankeu, 1992; Bluesul reinvierii, 2002.

A mai scris nuvele, eseuri si scenariul filmului Inadaptatii (The Misfits), 1961, in care a jucat Marilyn Monroe, a doua sa sotie.

***

Mccarthy-ismul este un termen care descrie o perioadă de suspiciune intensă anticomunistă în Statele Unite ale Americii, care a durat, cu aproximație, de la sfârșitul deceniului al patrulea până pe la mijlocul celui de-al șaselea. Termenul derivă din numele senatorului american Joseph McCarthy, un reprezentant republican al statului Wisconsin.

Partidul Comunist din SUA a făcut parte din viața politică generală a Statelor Unite ale Americii de-a lungul deceniilor al patrulea și al cincilea, dar izbucnirea războiului rece l-a împins în ilegalitate pe timpul perioadei McCarthyismului, o mișcare de represiune anticomunistă foarte puternică, care a distrus practc influența comuniștilor în SUA.

Share |

Leave a Reply

Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.