Bătălia de la Termopile – 300 de spartani împotriva perșilor
Bătălia de la Termopile este una dintre cele mai faimoase fapte de arme ale lumii antice. Confruntarea a avut loc în anul 480 î.e.n., între orașele grecești și 300 de spartani și Persia.
În timpul Antichității, mai precis în 480 î.e.n., orașele grecești unite s-au opus Imperiului Persan într-una dintre cele mai faimoase bătălii ale lumii antice. Armata persană, formată din aproximativ 70.000 de soldați, era cu mult superioară numeric. Aceasta avea ambiția de a invada Grecia, dar, în timpul trecerii Termopilelor (un pasaj îngust situat la nord de Delphi), regele Leonidas și cei 300 de spartani ai săi au rezistat, și și-au sacrificat viața pentru a da timp alianței grecești să-și organizeze apărarea. Rezultatul bătăliei de la Termopile va avea consecințe importante pentru sfârșitul războaielor persane (medice).
De ce a avut loc bătălia de la Termopile?
Din 499 până în 494 î.e.n., orașele grecești Eretria și Atena au stimulat revolta Ioniei împotriva Imperiului Persan, provocând mânia lui Darius, împărat la acea vreme. Războaiele persane i-au opus apoi pe greci perșilor din Imperiul Ahemenid. Primul Război Persan a fost întreprins de Persia și avea drept scop pedepsirea orașelor-stat grecești pentru insurecția lor. Deși s-a soldat cu victoria Atenei, Darius a reușit să-și extindă imperiul subjugând o parte din Grecia antică. O primă expediție condusă de Mardonios în 492 î.e.n. a preluat controlul mai multor teritorii din jurul Greciei. Darius a cerut “pământ și apă” (supunere) orașelor grecești, pentru a-și dovedi supremația, și majoritatea orașelor au acceptat.
De-a lungul anilor, Darius și-a multiplicat expedițiile și invaziile, mai ales în Insulele Ciclade aparținând Greciei, situate în partea centrală și de sud a Mării Egee. În ceea ce privește orașele grecești, acestea s-au pregătit treptat pentru război și au decis să construiască o flotă. S-a adoptat strategia lui Temistocle atenianul care consta în parcurgerea traseului de sud al Greciei, trecând încet prin Tracia greacă și Macedonia greacă, înainte de a ajunge la Termopile. Dar, în timp ce Darius plănuia să ridice o armată și mai mare, a murit în 486 î.e.n. și fiul său, Xerxes I, a fost cel care a preluat și a continuat marile proiecte ale tatălui său. Acesta va fi Al Doilea Război Persan, condus de Xerxes I. În timpul acestui al doilea episod a avut loc bătălia de la Termopile, în vara anului 480 î.e.n., un loc strategic întrucât era deosebit de îngust și înconjurat de mare și munți. Părerile istoricilor diferă asupra datei precise: bătălia ar fi avut loc fie pe 20 august, fie la începutul lunii septembrie.
Cine a luptat la Termopile?
Bătălia de la Termopile a opus alianța orașelor grecești (unirea panelenică cu Temistocle) Imperiului Ahemenid al lui Xerxes I. Deși este imposibil de cuantificat cu exactitate componența armatei persane, oamenii de știință moderni sunt de acord că, probabil, aceasta număra între 70.000 și 300.000 de soldați. O cifră cu mult superioară componenței armatei grecești, care număra probabil în jur de 7.000 de soldați, inclusiv 700 de lacedemonieni și 300 de spartani. După începerea bătăliei de la Termopile, acest număr a scăzut și mai mult, deoarece o mare parte a armatei grecești a decis să se retragă. În total, doar 3.000 de greci vor lupta (300 de spartani, 700 de tespieni, 400 de tebani și mai puțin de 1.000 de iloți și 1.000 de focidieni) conduși de regele Leonidas I și sacrificându-și viața pentru a permite armatei grecești să-și organizeze apărarea. Multe orașe grecești ar fi dat dovadă de neutralitate în timpul acestei bătălii.
Cine l-a ucis pe Leonidas I al Spartei la Termopile?
Spartanii, locuitori ai Spartei, făceau parte din casta aristocrației și a războinicilor. Sunt cunoscuți pentru neînfricarea, cumpătarea, moravurile rigide și austeritatea lor. În fruntea lor, Leonidas I, regele Spartei, s-a comportat eroic împotriva perșilor în timpul bătăliei de la Termopile. În ciuda inferiorității numerice semnificative a armatei sale, a reușit să respingă victorios mai multe atacuri persane, poziționându-se în cel mai îngust punct al defileului Termopile. Nu se cunosc circumstanțele exacte ale morții lui Leonidas I, dar se știe că s-a trezit înconjurat de armata persană în urma trădării lui Efialtes și că și-a pierdut viața acolo. Rămășițele regelui Spartei au fost găsite după bătălie și transferate în Sparta, unde i-a fost dedicat un mausoleu magnific. O sărbătoare, Leonidele, a fost, de asemenea, instituită pe tot teritoriul în cinstea eroului național. Și în cele din urmă Pleistarchos, fiul său, i-a urmat în fruntea Spartei. Acest sfârșit tragic al regelui Spartei a fost imortalizat în filmul lui Zack Snyder, 300 – Eroii de la Termopile.
Cine a câștigat bătălia de la Termopile?
Pentru a câștiga timp și a permite uniunii grecești să-și organizeze apărarea, cei aproximativ 3.000 de greci au adoptat o strategie eficientă. Aceștia s-au poziționat în cel mai îngust punct al trecătoarei Termopilelor și au luptă în rânduri strânse, ceea ce le-a permis să se protejeze cu un zid de scuturi. După câteva zile de luptă, un bărbat, Efialtes, a trădat armata greacă. Leonidas și trupele sale s-au trezit înconjurați. Regele Spartei a luat decizia curajoasă de a trimite înapoi o mare parte a trupelor grecești pentru a le cruța viețile, dar le-a interzis spartanilor să-și abandoneze pozițiile. De aceea, doar voluntarii și spartanii au rămas alături de el, în încercarea de a respinge trupele persane. Supraviețuitorii au căzut în cele din urmă sub sulițele și săgețile persane.
În ciuda înfrângerii uniunii grecești și a victoriei persane, din bătălia de la Termopile se amintește mai ales eroismul spartanilor care, cu un efectiv de câteva sute împotriva câtorva zeci de mii de perși, au reușit să respingă inamicul timp de câteva zile și a permis trupelor grecești să-și organizeze riposta. Înfrângerea uniunii grecești este așadar considerată relativă, deoarece a permis, pe de o parte, să slăbească armata persană și, pe de altă parte, să câștige timp pentru restul trupelor grecești. Această bătălie a jucat un rol fundamental în rezultatul războaielor persane și victoria finală a uniunii grecești.
Care au fost consecințele bătăliei de la Termopile?
După victoria sa problematică în timpul bătăliei de la Termopile, Xerxes I și-a continuat drumul cu trupele sale. Pe 28 septembrie 480 î.e.n., perșii au jefuit orașul Atena. Victoria persană s-a profilat încetul cu încetul, până la Bătălia de la Salamina, tot într-un spațiu îngust. De data aceasta, flota persană a fost devastată și a suferit o înfrângere zdrobitoare. Victoria a fost atribuită Greciei, ceea ce a permis trupelor să se organizeze și să stabilească o strategie. Această victorie a marcat astfel sfârșitul războaielor persane și independența Greciei. Cu toate acestea, ostilitățile, alianțele și schimburile dintre greci și perși au continuat încă un secol și jumătate.
Atenienii, în ciuda jefuirii orașului lor, au reușit să-l reconstruiască grație prăzii de război luate de la perși. Au pus în practică o propagandă a victoriei și, în 478 î.e.n. au creat Liga de la Delos. O uniune care reunește orașe care doresc să lupte împotriva pericolului persan înmulțind ofensivele și invaziile. În paralel, Liga de la Delos a permis și Atenei să-și mărească puterea, în detrimentul intereselor Spartei. Aceste conflicte s-au transformat în cele din urmă în război: Războiul Peloponesiac, care a avut loc între 431 și 404 î.e.n. Acesta a opus Liga de la Delos, condusă de Atena, Ligii din Peloponez, condusă de Sparta, și s-a încheiat cu victoria Ligii din Peloponez.
© CCC