Să-i spui cuiva că s-a terminat e urât şi fals. Nu se termină niciodată. Chiar şi atunci când nu te gândeşti la cineva, cum poţi să te îndoieşti de prezenţa sa în interiorul tău? O fiinţă care a contat va conta întotdeauna.
(În necunoştinţă de cauză)
Iubirea nu este oare sentimentul cel mai heraclitean din cîte există? Nu te scalzi de două ori în aceeaşi iubire.
(Atentat)
Este sfîşiat între două nevoi contradictorii, cea de a se arunca la picioarele tale ca să te adore şi să-ţi mărturisească toată dragostea lui, şi cea de a te răni, de a-ţi face rău pentru a lupta împotriva a ceea ce îi inspiri. Iubirea îl îngenunchează şi îl face să-şi scoată ghearele în acelaşi timp. Acesta este motivul pentru care tu îl torturezi şi îl obsedezi în cel mai înalt grad.
(Atentat)
Nu e nimic mai greu decât să faci faţă unui adversar fără talent: duşmanul meu nu avea nici unul.
(Atentat)
Spiritul omenesc suferă de o carenţă intelectuală fundamentală: ca să înţeleagă cineva valoarea unui lucru, trebuie să fie privat de el. Absenţa îi vorbeşte în limba maternă; prezenţa e chineză pentru el.
(Atentat)