Elias Canetti

Elias Canetti, 25 iul. 1905 – 14 aug. 1994, scriitor de limbă germană, evreu sefard de origine bulgară, laureat în 1981 al Premiului Nobel pentru Literatură. A trăit 89 de ani.

A trăit și a activat mai ales în Austria, Anglia și Elveția. În 1952 a devenit cetățean britanic. A locuit mult timp în Elveția.

Elias Canetti s-a născut în Rusciuk (actualul Ruse), Bulgaria, tatăl său fiind un comerciant evreu. Strămoșii săi, evrei sefarzi, au fost expulzați din Spania în 1492. Inițial, numele familiei fusese Cañete, după numele unui sat din Spania. Elias și-a petrecut anii copilăriei, între 1905 și 1911, în Rusciuk, până când familia s-a mutat în Manchester, Anglia. În 1912, tatăl său a murit subit și, în același an, mama sa și-a dus cei trei fii înapoi pe continent. S-au stabilit la Viena.

Canetti a învățat germana la insistențele mamei sale care i-a predat lecții de germană. Până atunci, Canetti vorbise ladino (limba maternă a mamei), bulgara, engleza și puțină franceză (pe ultimele două le studiase în anul petrecut în Anglia). Ulterior, familia s-a mutat întâi la Zürich (1916-1921) și apoi din 1924 în Germania, unde Canetti a absolvit liceul.

Canetti s-a întors la Viena în 1924 ca să studieze chimia. În anii petrecuți în Viena a devenit interesat de filozofie si literatură. A început să scrie sub influența cercurilor literare ale primei republici. Având o orientare politică de stânga, a participat la revolta din iulie 1927. Și-a luat diploma în chimie de la Universitatea din Viena în 1929, însă nu a practicat niciodată profesia de chimist.

S-a căsătorit în 1934 cu scriitoarea Veza (Venetiana) Taubner-Calderon (1897 – 1963), și, în 1971, cu specialista în restaurarea operelor de artă Hera Buschor (1933 – 1988), de la care a avut singurul lui copil, Johanna, în 1972.

Canetti s-a mutat în Anglia în 1938, după Anschluss, pentru a scăpa de persecuția nazistă. A devenit cetățean britanic în 1952. Este cunoscut ca un romancier modernist, dramaturg, memorialist și scriitor de non-ficțiune.

A câștigat Premiul Nobel pentru Literatură în 1981, „pentru scrieri marcate de o perspectivă largă, o bogăție de idei și putere artistică”.

Este cunoscut pentru cartea sa de non-ficțiune Masele și puterea, printre alte lucrări. Și-a câștigat faima internațională în principal cu romanul Orbirea, scris în 1935.

Canetti este adesea asociat cu literatura austriacă, dar acoperă o perspectivă mai largă. Opera sa a apărat o idee pluralistă a culturii europene prin bogăția și diversitatea ei, legată de un parcurs singular de viață. Canetti este autorul unor analize de anvergură ale secolului XX și al unor reflecții detaliate asupra mecanismelor umane și modurilor de funcționare psiho-sociale.

Opera sa constă din piese de teatru, un singur roman, eseuri, colecții de aforisme și o autobiografie în patru volume.

Opere principale:

Nunta, 1932; Auto-da-fé, 1935; Orbirea, 1936; Condamnații, 1956; Masele și puterea, 1960, Facla în ureche, 1980 (titlul cărții este legat de faptul că la Viena, unde se petrece acțiunea, Canetti era unul dintre ascultătorii entuziaști ai conferințelor scriitorului și jurnalistului austriac, Karl Kraus, care publica la acea vreme revista Facla).

Share |

Comments are closed.

Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.