Félix Leclerc

Félix Leclerc, Joseph Félix Eugène Leclerc, 2 aug. 1914 – 8 aug. 1988, născut în La Tuque, Quebec, cantautor, poet, scriitor, gazdă de radio și televiziune, scenarist, regizor și actor din Quebec. A trăit 74 de ani.

Pionier al „cântecului poetic” al Quebecului prin intermediul unei opere strâns legată de natură și teritoriu, a fost dedicat în mod deosebit suveranității Quebecului și apărării limbii franceze.

După o copilărie fericită între zece frați și surori, Félix Leclerc a plecat să urmeze studii clasice la Ottawa în 1928. Această primă durere a despărțirii de familie și lungile momente de singurătate la internat au contribuit la dezvoltarea spiritului visător și creativ al tânărului.

Între 1934 și 1950, Leclerc s-a risipit în diferite domenii ale creației culturale. S-a impus mai ales la radio unde și-a pus în valoare talentul de scriitor de romane radiofonice și povestiri citite la radio pe care le va publica ulterior: Adagio (1943), Allegro și Andante (1944).

A început să cânte la sfârșitul anilor 1940, dar avea încă doar un public limitat. Cântecele sale despre natură nu îi interesau pe locuitorii orașului care voia cu orice preț să se disocieze de imaginea colonizatorului canadian.

În 1950, Jacques Normand a cântat o înregistrare a piesei sale Le train du Nord pentru impresarul francez Jacques Canetti. A fost primit ca un rege la întoarcerea sa în Quebec: cântecul din Quebec tocmai căpătase popularitate datorită lui.

În 1951, era deja considerat un mare cântăreț și a stârnit admirația tinerilor artiști precum Jacques Brel și Georges Brassens.

A mai înregistrat câteva albume, dar în anii 1970, greutatea anilor a început să se resimtă și problemele de sănătate l-au făcut să se retragă în liniște pe Île d’Orléans.