Gloria mai degraba se tine dupa cei ce fug de ea.
Gloria fugientes magis sequitur.
(Seneca Philosophus, De beneficiis)
Gloria stramosilor este ca o lumina pentru urmasi; ea nu tainuieste nici faptele lor bune, nici pe cele rele.
Maiorum gloria posteris quasi lumen est; neque bona neque mala eorum in occulto patitur.
(Sallustius, De Bello Jugurthino)
Gloria insotita de vanitate paseste pe un drum periculos.
Ardua per praeceps gloria vadit iter.
(Ovidius, Tristia)
Pentru unii gloria vine prea tarziu, dupa moarte.
Cineri gloria sera venit.
(Martialis, Epigrammata)
Asa cum in fotografia unui copil descoperim cu uimire trasaturile batranului, tot astfel pasiunile adolescentei ard inca in inima omului matur.
Cei care au cunoscut marile pasiuni sunt toata viata lor fericiti si nenorociti de a se fi vindecat.
Fara pasiune, omul nu este decat o forta latenta, o simpla posibilitate, asemenea cu piatra care asteapta lovitura fierului pentru a putea scoate scantei.
Cel ce va dispretui gloria, se va bucura de o adevarata glorie.
Gloriam qui spernerit, veram habebit.
(Livius, Ab Urbe Condita)