Omul trebuie sa aiba pe cineva pe care sa-l respecte, a carui autoritate sa-i sfinteasca pana si adancul tainic al sufletului.
Prima cauza pentru care cineva este nerecunoscator este ca nu poate fi destul de recunoscator.
Datoria noastra e in raport cu intentia binefacatorului. Cantarim nu cat de mare este darul, ci din ce intentie porneste.
Nu socotim nimic mai scump decat o facere de bine, atat timp cat o dorim, si nimic mai ieftin, de indata ce am obtinut-o.
Te superi ca exista nerecunoscatori? Intreaba-ti cugetul tau, daca toti cei care te-au indatorat te-au gasit recunoscator.
Suntem mai mult inspaimantati decat apasati de greutati. Ne chinuim mai mult cu inchipuirea decat cu viata adevarata.
Sufletul sa se deprinda cu nevoile vietii, chiar cand nu duce grija de nimic, si sa se caleasca impotriva loviturilor sortii, chiar cand norocul ii zambeste.
Daca socotesti prieten pe cineva in care nu ai aceeasi incredere ca si in tine insuti, faci o mare greseala si nu cunosti valoarea adevaratei prietenii.
Cine se gandeste la sine si pentru asta leaga o prietenie, rea socoteala isi face; o asemenea prietenie sfarseste asa cum a inceput. Ti-ai facut un prieten, ca sa-ti dea ajutor cand vei fi in lanturi? De-abia vor zangani catusele si te va parasi… cine incepe sa fie prieten din interes, va inceta sa mai fie, tot din interes.