Un suflet care nu are la baza o credinta puternica, o pasiune unica si dominanta, un entuziasm violent pentru o actiune sau o opera intreprinsa, acel suflet nu poate cunoaste nici soliditatea moralei, nici beatitudinea triumfului. Optimismul, energia constienta, vointa de fier, placerea intensa de a trai nu pot niciodata locui intr-un suflet sterp de marile credinte sau sublimele pasiuni.
Te apuca groaza cand cantaresti la rece tot ceea ce sta in calea pacificarii oamenilor. Cate veacuri vor mai trebui sa treaca pana cand evolutia morala va eradica din omenire intoleranta instinctiva, respectul innascut pentru forta brutala, placerea asta fanatica a animalului de a triumfa prin violenta, de a-si impune prin violenta felul lui de a simti, de a trai, celor mai slabi, care nu simt, care nu traiesc ca el?
Un glonte in picior face dintr-un om viteaz un las. O lovitura in cap face dintr-un intelept un prost. Am citit – negru pe alb – ca o cantitate indestulatoare de absint poate face un ticalos dintr-un om cumsecade. Triumful judecatii asupra materiei nu pare inca desavarsit.
1.Talentele sosite de departe, intotdeauna par mai bune decat cele locale.
2. Recrutarea personalului este un triumf al sperantei asupra experientei.
Cand intre doi oameni exista o controversa aprinsa si cand vine un eveniment care da dreptate completa unuia dintre ei, acesta, daca are sufletul de elita, cauta sa treaca fara a sublinia victoria, simtindu-se oarecum jenat si parca vinovat de atata triumf. Sufletele de rand fac contrariul.
Gelozia este un lucru teribil; seamana cu iubirea, dar e contrariul ei; nu vrea binele obiectului iubit, ci dependenta lui si triumful asupra lui. Iubirea este uitarea de sine; gelozia este forma cea mai pasionata a egoismului; exaltarea EULUI, despot exigent, vanitos, care nu poate sa se uite pe sine si sa se subordoneze.